Sănătatea mintală a angajaților rămâne o prioritate, chiar și în criză

Sănătatea mintală a angajaților trebuie să rămână o prioritate, indiferent de condițiile economice sau de presiunile financiare. Reducerea bugetelor alocate departamentului de resurse umane poate afecta grav programele de wellbeing, iar acest lucru poate produce efecte pe termen lung, greu de corectat ulterior. Este important să înțelegem că angajații au nevoie de sprijin emoțional constant pentru a performa la capacitate maximă și pentru a menține un mediu de lucru sănătos.

Riscurile neglijării bunăstării mintale

Atunci când angajatorii aleg să ignore sănătatea mintală a echipelor lor, riscurile sunt multiple și semnificative. Stresul acumulat, lipsa unui sprijin adecvat și presiunea constantă pot duce la burnout, o problemă extrem de costisitoare. Angajații care nu primesc suport emoțional se pot simți izolați și demotivați. Acest lucru poate conduce la scăderea productivității, creșterea numărului de conflicte între colegi și chiar la o fluctuație ridicată a personalului. Demisiile neprevăzute, generate de stresul și burnout-ul acumulat, reprezintă o pierdere considerabilă pentru orice organizație. Costurile indirecte ale neglijării bunăstării mintale sunt mari și se resimt pe termen lung. Acestea afectează nu doar echipa, ci și performanța companiei.

Impactul tăierii bugetelor pentru wellbeing

Reducerea programelor dedicate sănătății mintale poate părea o soluție temporară pentru economii rapide. Totuși, acest lucru poate avea consecințe negative considerabile. Angajații se pot simți neglijați, ceea ce va duce la un sentiment general de nesiguranță. De asemenea, presiunea suplimentară și lipsa suportului emoțional pot duce la o creștere a absenteismului. Productivitatea scade rapid, iar moralul echipelor se deteriorează. În aceste condiții, conflictele dintre colegi devin mai frecvente, iar echipele devin mai puțin eficiente. Sănătatea mintală nu ar trebui considerată un lux, ci o investiție esențială în performanța organizațională.

CITEȘTE ȘI: Sănătatea mintală, cheia unei conexiuni autentice între tine și munca ta

Soluții creative pentru perioade dificile

Chiar și în condiții economice dificile și cu bugete restrânse, există soluții eficiente pentru a sprijini sănătatea mintală a angajaților. Angajatorii pot organiza sesiuni interne de discuții, în care angajații să își poată exprima îngrijorările și să primească suport emoțional. Colaborarea cu ONG-uri care oferă programe de wellbeing poate fi o altă soluție eficientă, care nu necesită investiții mari. Recunoașterea eforturilor angajaților și crearea unui mediu sigur pentru exprimare sunt aspecte esențiale în menținerea unui climat de muncă sănătos. Chiar și măsurile mici, precum flexibilitatea programului sau încurajarea pauzelor pentru relaxare, pot aduce un impact pozitiv semnificativ asupra echilibrului mental al angajaților.

„Dezvoltarea relațiilor sigure între angajați poate avea efecte benefice și asupra calității muncii desfășurate. Iar sănătatea mentală precară a angajaților poate aduce pierderi mari în bugetul companiilor, dar și în cel al statului, nu doar pentru acel angajat în dificultate. În America a fost măsurat acest cost printr-un studiu realizat de Columbia Business School și estimează că problemele de sănătate mintală costă economia SUA 282 de miliarde de dolari anual, un cost cu 30% mai mare decât estimările anterioare. Acest impact economic se compară cu efectele unei recesiuni și reflectă pierderi în productivitate, investiții și acumulare de avere. Cercetătorii sugerează soluții precum extinderea accesului la servicii de sănătate mintală, inclusiv prin centre comunitare sau îngrijire virtuală, pentru a reduce aceste costuri economice.

CITEȘTE ȘI: Cum depistăm problemele de sănătate mintală la locul de muncă?

În plus, aceștia subliniază că simptomele mentale, cum ar fi gândirea negativă, pot duce la investiții mai mici și la o acumulare de avere mai redusă, amplificând astfel efectele sărăciei și perpetuând o capcană economică. De asemenea, companiile pot contribui, spun ei, prin furnizarea de servicii de sănătate mintală pentru angajați, ceea ce poate îmbunătăți productivitatea și bunăstarea acestora”, spune psihoterapeutul Goșa Carmen Dolores.

Învață din experiențe

Șii colegii își pot oferi experiențe sigure la locul de muncă, „ astfel putând dezvolta împreună capacitatea de a face față insistenței stimulilor nocivi și de a rezista utilizării substanțelor sau a altor elemente nocive întâlnite în proximitate. Este nevoie să dezvoltăm, să întărim și să avem încredere în capacitatea de a înțelege perspectiva altei persoane asupra unei situații față de care este necesar să ne permitem să avem altă viziune. Și să permitem ca două perspective diferite asupra aceleiași situații să devină doar o cunoaștere mai largă a înțelesurilor despre situație, și nu o barieră în dezvoltarea relațiilor. Să rămânem prezenți în relație cu un celălalt și să putem refuza totodată ce nu ni se potrivește, fără a ne simți în pericolul respingerii, comportament util, de asemenea, în combaterea dependențelor.

Astfel că putem exersa mentalizarea, care, diferită de empatie, este o funcție reflexivă în vederea capacității de a percepe experiența altei persoane din perspectiva acesteia, capacitatea de reflectare și înțelegere a celorlalți și a comportamentelor lor ca fiind stări mentale subiacente. Apoi putem reflecta înapoi înțelesul, astfel încât persoana să se simtă înțeleasă și auzită, importantă pentru persoana care ascultă, chiar dacă viziunea sau experiența acesteia ar fi diferită. Mentalizarea este identificată ca fiind capacitatea umană naturală, dezvoltată în timpul copilăriei în relațiile primare, când părinții prezenți în relație cu copilul exprimă facial și verbal înțelesul stării copilului, când aceștia vorbesc despre gândurile și emoțiile trăite în relație cu copilul sau pe cele ale copilului ori identificate în povești, poezii sau desene animate,” adaugă Goșa Carmen.

Influența

Cum mentalizarea influențează dezvoltarea atașamentului sigur, „este esențial să fie dezvoltată pentru bunăstarea emoțională și socială a individului, iar înțelegerea stării mentale personale și a celorlalți îmbunătățește autoreglarea emoțională și relațiile intra- și interpersonale, reducând totodată simptomele cauzate de interacțiunea cu stimulii interni și externi. Jon G. Allen și Peter Fonagy descriu metode și tehnici pentru dezvoltarea mentalizării, după cum urmează:

Prevenirea comportamentelor problematice: Mentalizarea ajută la identificarea și gestionarea emoțiilor negative, reducând riscul de comportamente disfuncționale. Angajații care practică mentalizarea pot preveni conflictele și neînțelegerile, creând un mediu mai stabil pentru dezvoltare și activitatea profesională.

Înțelegerea reciprocă: să îi percepem pe cdeilalți ca fiind entități cu propriile gânduri și emoții. Această înțelegere contribuie la o interacțiune mai empatică și la răspunsuri adecvate la nevoile personale și ale celuilalt, consolidând astfel starea de sănătate mentală.

Sprijin în momente dificile: Putem accesa și permite accesul pentru ajutor reciproc în situații dificile

Învățarea prin observație: Putem observa la ceilalțicum își gestionează emoțiile și interacțiunile sociale, dezvoltând astfel abilități sociale sănătoase.

Comunicare eficientă: O bună mentalizare încurajează o comunicare deschisă și sinceră, în care emoțiile și gândurile sunt exprimate fără teama de judecată. Această transparență contribuie la întărirea legăturilor afective,” spune psihoterapeutul.

Sănătatea mintală rămâne o prioritate

Investiția în sănătatea mintală a angajaților nu este o cheltuială inutilă, ci o necesitate. Un mediu de lucru sănătos și echilibrat este cheia pentru menținerea performanței organizaționale și pentru reducerea fluctuației de personal. Chiar și în perioade de criză sau cu bugete reduse, companiile trebuie să găsească soluții pentru a sprijini sănătatea mintală a angajaților. Măsurile simple, dar eficiente, pot contribui la menținerea unui climat de muncă pozitiv și productiv. Prioritizarea bunăstării mintale se reflectă direct în succesul pe termen lung al oricărei organizații.

Foto: ID 183365395 © Chanintorn Vanichsawangphan | Dreamstime.com