Ce se întâmplă când o echipă „se îmbolnăvește” emoțional? Despre burnout-ul colectiv și semnalele subtile că ceva nu mai funcționează

În organizații, mult timp s-a vorbit despre burnout ca fenomen individual: o persoană cedează sub presiunea sarcinilor, a așteptărilor nerealiste sau a lipsei de echilibru între viața profesională și cea personală. Însă, în ultimii ani, specialiștii atrag atenția asupra unui fenomen mai subtil, dar cu impact mare: burnout-ul colectiv. Ce se întâmplă când o echipă întreagă „se îmbolnăvește” emoțional? Cum arată o organizație în care epuizarea nu mai este o excepție, ci devine norma?

Burnout-ul colectiv: o stare de uzură generalizată

Burnout-ul colectiv nu apare peste noapte și nici nu este rezultatul unei singure decizii greșite. Este, de cele mai multe ori, cumulul unor micro-stresori ignorați și al unor modele de lucru care perpetuează presiunea și lipsa de resurse.
„Burnout-ul colectiv apare atunci când întreaga echipă începe să funcționeze pe pilot automat, cu un nivel constant de oboseală emoțională. Oamenii continuă să livreze, dar o fac fără entuziasm, fără implicare reală și, cel mai grav, fără să mai simtă că ceea ce fac are un sens”, spune psihologul Ana-Maria Ionescu.

Semnalele subtile că o echipă nu mai funcționează sănătos

Spre deosebire de epuizarea individuală, burnout-ul colectiv se manifestă printr-o serie de semnale difuze, ușor de trecut cu vederea dacă nu sunt monitorizate atent. Printre cele mai frecvente simptome se numără:

• Cicluri prelungite de oboseală și demotivare la nivelul întregii echipe;
• O scădere vizibilă a inițiativei – oamenii nu mai propun soluții, ci așteaptă indicații;
• Retragerea socială și reducerea comunicării informale;
• Creșterea cinismului și a comentariilor negative, chiar și în conversațiile banale;
• Productivitate aparent constantă, dar cu pierderea calității și a creativității.

„Problema este că semnalele apar treptat și pot fi confundate cu o perioadă mai aglomerată sau cu fluctuații naturale ale motivației. Dar atunci când lipsa de energie și iritabilitatea devin starea de bază a întregii echipe, vorbim despre o disfuncție profundă care, dacă nu e adresată, poate duce la demisii în lanț sau la prăbușirea performanței”, adaugă psihologul.

Cum contribuie cultura organizațională la epuizarea colectivă

De cele mai multe ori, burnout-ul colectiv este un simptom al unei culturi organizaționale dezechilibrate. Atunci când organizațiile promovează constant urgența, glorifică suprasolicitarea și penalizează indirect pauzele sau limitele personale, echipele ajung să internalizeze ideea că trebuie să funcționeze permanent la intensitate maximă.

Mai mult, lipsa feedback-ului pozitiv, comunicarea deficitară și absența unei viziuni clare pot alimenta sentimentul de inutilitate și lipsa de control – factori cheie care accelerează epuizarea.

Ce poate opri declinul

Conform psihologului, recuperarea unei echipe din burnout colectiv presupune mai mult decât traininguri izolate sau team building-uri ocazionale. „Este esențială o reevaluare sinceră a modului de lucru și a culturii organizaționale. Oamenii au nevoie de spațiu psihologic sigur, de autonomie și de sens. Fără acestea, nicio măsură punctuală nu va produce o schimbare reală”, susține expertul.

Printre soluțiile eficiente se numără:

• Stabilirea unor limite clare ale timpului de lucru și așteptări realiste în privința volumului de sarcini;
• Încurajarea pauzelor regulate și a zilelor libere efectiv respectate;
• Cultivarea unei comunicări deschise, care să permită exprimarea dificultăților fără teama de repercusiuni;
• Crearea unor contexte în care echipa să își reconstruiască încrederea și coeziunea, prin proiecte comune și recunoașterea sinceră a meritelor.

Burnout-ul colectiv nu este doar o problemă a indivizilor, ci un simptom al unor dezechilibre profunde la nivel de echipă și organizație. Este un semnal de alarmă care indică faptul că modul de lucru actual nu mai este sustenabil, iar continuarea pe aceeași direcție poate duce la consecințe grave: pierderea oamenilor valoroși, scăderea performanței și deteriorarea culturii interne.

„Burnout-ul colectiv nu este o fatalitate. Dar presupune curajul să poți opri ritmul, să asculți cu adevărat echipa și să construiți, împreună, un mod de lucru mai sănătos. Altfel, riscul este să funcționăm pe termen lung într-o stare de supraviețuire emoțională, nu de performanță autentică”, conchide psihologul.

CITEȘTE ȘI: Jumătate dintre angajați își reduc ritmul de lucru vara. Care e motivul | STUDIU

Foto: ID 6130116 | At The Office ©Yanik Chauvin | Dreamstime.com