Ciprian Stănescu – una dintre provocările leadershipului inovator este succesul împărtășit

Innovations for Tomorrow are în centru o serie de conferințe care abordează ca subiect principal de discuție viitorul și ce va presupune acesta în dezvoltarea umanității. Tocmai de aceea Ciprian va susține o conferință la TEDxEroilor, Cluj Napoca, în perioada 4-5 mai.

De asemenea, el ține cursuri de futurism la The Entrepreneurship Academy și este Partnerships Manager la Ashoka România, cea mai mare organizație globală de susținere a inovatorilor
sociali.

Între 2007 și 2017 a lucrat pentru Institutul Aspen România ca Director al Programelor de Leadership și Corporate Affairs și a co-fondat în 2013 Global Shapers Bucharest Hub, o comunitate a World Economic Forum.

În ultimii ani a coordonat Social Impact Award, un program educațional și competiție de social business pentru tineri și „Hello Tomorrow CEE”, competiție globală pentru start-up-uri din domeniul științei și tehnologiei.

Inovația este, în natura ei, schimbare

Este un profesionist în domeniul inovației, conștient de procesul care stă la baza acestui concept: „Creativitatea este un proces al imaginației, care, în mod natural hrănește inovația. În același timp, punerea în practică a ideilor într-un mod sustenabil și transpunerea în realitate desparte creativitatea de inovație. Deoarece creativitatea este mai mult un proces de construcție a unor idei noi, iar inovația presupune introducerea în piață a unui nou produs, serviciu sau model de business, inovația necesită adesea mai multe resurse și timp”, explică fondatorul Innovations for Tomorrow.

Telecomanda și mouse-ul. Acestea sunt metaforele care au schimbat lumea

De aceea millenials sunt considerați ca fiind mai inovatori decât generațiile anterioare. Ciprian Stănescu nuanțează însă această clasificare, raportând la contextul social în care a evoluat această generație, pe merididiane diferite ale lumii: „Aș vorbi mai întâi de lumea noastră, cea de după 1989. Generațiile născute în anii ‘80 în România, cu amintiri ale comunismului, dar încă prea mici să înțeleagă complexitatea lui, și-au început adolescența într-o lume a opțiunilor și a cunoașterii. Fie pentru că aveam posibilitatea să alternăm între tipuri diferite de informație sau să comunicăm între noi la nivel global mult mai rapid decât celelalte generații, cred că o mare parte a milleniallilor are capacitatea de a fi mai inovatoare pentru că și-au format în anii 90 o perspectivă a unei lumi deschise, în care schimbarea era un lucru bun. Inovația este, în natura ei, schimbare. Millenials sau orice altă denumire dată unor tipuri de generații are avantajul concentrării unui grup semnificativ și înțelegerea comportamentului său unitar. Deși utilă, această abordare este parțial eronată. E un risc prea mare ca cineva să presupună că tinerii de 35, 40 de ani din Suedia, Rusia, Columbia sau România sunt atât de asemănători. Există asemănări date de experiențele comune culturale și tehnologice, dar construcția socială și politică diferită în care aceștia s-au format au condus la grupuri suficient de diferite încât o etichetă precum „millenials” să nu fie diferită”, accentuează coordonatorul „Hello Tomorrow CEE”.

O profesie de graniță – formatorul social

Ciprian Stănescu este un global shaper, un inovator social, concepte care depășesc sfera conceptului profesional obișnuit. Pentru că e mai mult decât o profesie, e misiune în România zilelor noastre. Ciprian crede că tocmai România zilelor noastre are nevoie de persoane care să propună și să implementeze soluții inovatoare la cele mai mari provocări ale societății noastre: educație, sănătate, economice, de mediu etc. „România are nevoie ca lideri din toate generațiile (Millenials, X, Z sau celelalte litere ale alfabetului) să înțeleagă că fracturile sociale și economice ale acestei țări nu pot fi rezolvate altfel decât printr-o schimbare de paradigmă. Cu unele dintre cele mai proaste sisteme educaționale și de sănătate din Europa și cu perspective sumbre ale pieței muncii, nu ne mai putem permite pasivitatea”, avertizează Ciprian, Partnership Manager la Ashoka România, cea mai mare organizație globală de susținere a inovatorilor sociali.

„Comunitatea de Global Shapers a World Economic Forum este o rețea globală de tineri care promovează dialogul, acțiunea și schimbarea socială. Construim în România programe de inspirație, educație și susținere financiară pentru mii de tineri, cu scopul de a le oferi oportunitatea să devină agenți ai schimbării. Nu știu dacă aceasta este o profesie, cred că este o metodă de a contribui.

Schimbarea socială pe care mulți antreprenori sociali o produc în România este importantă, dar este încă la un nivel scăzut comparativ cu problemele structurale pe care țara le are. Avem nevoie de creativitate și inovație în modul cum construim această transformare socială și trebuie să susținem abordările de schimbare sistemică. Ashoka, cea mai mare organizație globală în antreprenoriat social, a venit din 2017 și în România cu acest scop: să susțină antreprenorii și inovatorii sociali români să dezvolte soluții sistemice și să contribuie la transferul de inovație socială din rețeaua de peste 3600 de Ashoka Fellows din 90 de țări”, explică Ciprian Stănescu.

Schimbarea este necesară pentru a rezolva o problemă

Din experiența internațională pe care o are în Ashoka, îl întreb dacă se poate vorbi despre o hartă a inovativității sociale la nivel mondial, în sensul că există popoare/culturi mai inovatoare decât altele. Ciprian susține că inovația nu este un proces de masă și prin natura ei, presupune excepții care apar atât în societăți dezvoltate cât și mai puțin dezvoltate. „Evident că un mediu educațional deschis către inovație și care susține creativitatea și metodele experiențiale poate să „producă” mai multă inovație. Sunt foarte multe studii care analizează hărțile inovației globale, de exemplu Global Innovation Index sau studiile McKinsey pe inovativitatea orașelor. Cred însă, că în afară de înțelegerea aproape mecanică a nivelului de inovație al țărilor sau orașelor, este important să ne uităm la inovație și ca o metodă de măsurare a progresului, nu numai a inovațiilor tehnice sau a modelelor de business: inovația socială.

Schimbarea este în general necesară pentru a rezolva o problemă, nu doar pentru că a mai trecut un an și competitorul a scos pe piață un nou telefon, deci și compania ta ar trebui să „inoveze” iar.

Inovațiile sociale, în special cele care apar în orașe sau comunități sub-dezvoltate, sunt cel puțin la fel de importante precum cele din Silicon Valley, Berlin sau Seoul. Creativitatea și inovativitatea unor tineri antreprenori sociali din Ghana (Ashoka Fellow Richard Seshie) care au construit o rețea de motocicliști pentru a transporta produse agricole din regiuni izolate este unul dintre miile de modele din universul Ashoka care arată că inovația socială produce soluții inovative și adesea sistemice cel puțin la fel de creative precum cele tradiționale. În același timp, pentru ca inovația socială să apară, nu este nevoie de antreprenori, inovatori sociali sau „oengiști”, ci de persoane care să încerce să rezolve o problemă. Un exemplu foarte bun vine din Germania, unde Ashoka Fellow Frank Hoffmann și-a dat seama că femeile nevăzătoare pot să detecteze cancerul la sân mai rapid. Ginecolog de profesie, Frank instruiește astăzi sute de femei nevăzătoare în Germania, Columbia, Mexic, India sau Austria care depistează cancerul mamar cu până la 50% mai rapid decât un medic ginecolog”, arumentează Ciprian Stănescu.

Ce poate rezolva antreprenoriatul social în România

Ciprian Stănescu crede că antreprenoriatul social în România este clar la început de drum, fragmentat din cauza lipsei unor rețele puternice și vulnerabil, în principal din cauza cadrului legal. „Există un entuziasm legat de posibilitatea de experimentare și preluarea unor soluții internaționale. Există însă și foarte multă incertitudine politico-economică ce nu permite investiții pe termen lung în inovație socială. Concluziile acestea reies dintr-un studiu pe care l-am efectuat anul trecut la Ashoka.

Am mapat anul trecut, în cadrul Hărții Ashoka a Inovatorilor Sociali din România, cei mai importanți 932 de inovatori sociali. 17% dintre ei lucrează în domeniul incluziunii sociale, 17% în dezvoltare socio-economică, 16% în educație, 15% în implicare civică, 14% în domenii transversale și doar 7% în sănătate. Antreprenorii sociali din România au nevoie de un cadru legal clar și predictibil care să permită și modele hibride de business. Suport de know how în diferite stagii de dezvoltare. Mai multă colaborare și dialog cu instituțiile statului, dar și creșterea capacității de influențare a politicilor publice. Resurse pentru promovarea initiațivelor, comunicare și analize de marketing”, explică Ciprian.

Cât despre cele mai complexe provocări ale leadershipului inovativ în România, acest social shaper crede că fiecare are o înțelegere diferită asupra definiției leadership-ului inovator. „Pentru mine, acesta e reprezentat de trecerea de la filosofia liderului absolut și așteptarea unui Mesia la o filosofie a leadership-ului colectiv. Am încredere că generația noastră și generațiile următoare vor construi o lume mai bună, oricât de clișeistic ar suna. Nevoia acestor generații de scop și sens va produce, în timp, o creștere a implicării în antreprenoriat social, activism civic și implicare directă în conducerea țării. Cred că una dintre cele mai complexe provocări ale acestui nou tip de leadership este succesul împărtășit. Oricât de luptătoare și încrezătoare sunt persoanele care pun în practică acest tip de leadership, au nevoie din când în când și de succes. De momente în care să simtă victorii mai mici sau mai mari, dar victorii comune. La nivel individual, sutele de organizații non-guvernamentale și antreprenori sociali au avut de-a lungul timpului diverse tipuri de succes. E nevoie însă, în perioada următoare, de mai mult succes împărtașit, și unul diferit de sindromul Hagi sau Halep: acela nu este un succes de grup, este unul la care am contribuit puțin sau foarte puțin. Împărtașit prin muncă, nu prin aplauze”, conchide Ciprian Stănescu.

Un viitor mai bun se construiește, nu este un dat

Referitor la antreprenoriatul social, în cadrul unui studiu realizat anul trecut cu lideri ai antreprenoriatului social, am stat de vorbă la Ashoka cu 40 de antreprenori sociali pentru a înțelege mai bine cum arată provocările lor.

Fie la început de drum sau deja antreprenori sociali de top, cea mai mare barieră e considerată accesul la finanțare, în proporție de 55%. Finanțarea publică este văzută ca scăzută, ne-strategică și fără continuitate, iar cea privată plină de incertitudine și posibile schimbări de interes ale finanțatorilor.
A doua cea mai mare provocare este lipsa unui cadru legislativ propice, în proporție de 31%. Trebuie să lucrăm mai mult împreună la îmbunătățirea legislației, în special în ceea ce privește taxarea, definirea termenilor și scăderea birocrației. Există o capacitate scăzută de advocacy, o lipsă a sprijinului din partea statului și o nevoie crescută de dialog deschis cu instituțiile statului. A treia cea mai mare provocare pentru antreprenorii sociali, în proporție de 20%, e reprezentată de lipsa de cunoștințe și experiență în măsurarea impactului social, strategii pe termen lung sau abilități antreprenoriale și de fundraising”, analizează Ciprian Stănescu.

Pasiunea cu care vorbește despre inovația socială este atât de mare încât pare că asta va face toată viața, cu aceeași dăruire. Fapt confirmat de răspunsul sigur pe care îl dă atunci când îl întreb ce ar alege să facă dacă nu ar fi nevoit să muncească pentru a se întreține. „Aș face fix aceleași lucruri. Aș încerca să inspir prin ceea ce fac și prin ceea ce alți inovatori sociali și antreprenori fac. Aș susține persoanele, organizațiile și comunitățile să rezolve cele mai importante provocări sociale ale societăților noastre. Dar, evident, aș petrece mai mult timp cu familia mea în călătorii reale sau imaginare”, mărturisește reprezentantul Ashoka, speaker la TEDxEroilor, Cluj Napoca. Mesajul său către public transmite îndemnul de a privi spre viitor și de a încerca să îl înțeleagă cu probabilitățile și posibilitățile lui. „Să se pregătească pentru o lume în care relevanța vine dintr-o atitudine de changemaker și de inovator adaptat schimbării, nu conformismului. Să înțeleagă că un viitor mai bun se construiește, nu este un dat, și că încă mai există posibilitatea ca și România să își lase în urmă vechile metehne și să înceapă construcția unui sistem bazat pe echitate socială, responsabilitate și inovație”, încheie Ciprian Stănescu.