Cultura „workaholismului” mascată în loialitate. Când orele suplimentare devin monedă de schimb pentru apreciere

Ani buni, în multe companii, ideea de loialitate a angajatului s-a confundat periculos cu disponibilitatea constantă, cu efortul dus la extrem și cu prezența la birou până târziu în noapte. Munca excesivă, supranumită „workaholism”, este adesea glorificată și chiar premiată, deși realitatea din spatele acestei culturi este una toxică: epuizare fizică și mentală, scăderea motivației și, în cele din urmă, pierderea celor mai valoroși oameni din echipă.

Workaholismul – boală modernă cu față de loialitate

În mod tradițional, loialitatea era asociată cu atașamentul față de misiunea organizației, cu respectul pentru valorile companiei și cu dorința de contribuire pe termen lung. Însă în ultimul deceniu, loialitatea s-a tradus din ce în ce mai mult prin disponibilitatea de sacrificii personale majore pentru job – concedii amânate, e-mailuri citite la miezul nopții, prezență constantă în ședințe, chiar și în afara programului.

„Când loialitatea e măsurată în ore suplimentare, nu în valoare adăugată, apare epuizarea. Eu sunt mereu disponibil/ă’ devine o virtute toxică. Consecințe? Burnout, demotivare, fluctuație. Soluția? Redefinirea succesului prin rezultate, nu prin sacrificiu personal”, avertizează Corina Neagu, fondator DARE – Development Advice & REsources, trainer și consultant în resurse umane.

Loialitatea reală vs. obediența dăunătoare

Una dintre cele mai mari capcane este asocierea muncii continue cu loialitatea. În realitate, loialitatea autentică presupune integritate, responsabilitate și implicare, nu obediență fără limite. Angajații care simt că trebuie să fie constant disponibili pentru păstrarea locului de muncă sau din dorința de a nu rămâne nevăzuți ajung să se autosaboteze. Relațiile personale suferă, timpul liber dispare, iar stima de sine devine condiționată de validarea profesională.

O cultură organizațională sănătoasă se măsoară altfel

Corina Neagu subliniază nevoia urgentă de schimbare a paradigmei: „Este esențial ca organizațiile să recompenseze performanța și inovația, nu prezența continuă. Nu avem nevoie de oameni care își sacrifică viața personală pentru job, ci de oameni echilibrați, creativi și sănătoși”, adaugă specialistul.

Companiile cu viziune renunță treptat la modelul în care eroul este cel care muncește până la epuizare și își învață echipele să prioritizeze rezultatele, colaborarea eficientă și timpul de calitate în afara biroului. Inițiative precum zilele libere suplimentare, programul flexibil, promovarea sănătății mintale sau politica de „no e-mail after hours” devin din ce în ce mai comune în organizațiile care pun preț pe sustenabilitate.

Mai puțin sacrificiu, mai multă valoare

Cultura „workaholismului” este una dintre cele mai nocive moșteniri ale unei epoci în care volumul părea să conteze mai mult decât impactul. Astăzi, când inteligența emoțională, empatia și creativitatea sunt cheile inovației și competitivității, să fii „mereu disponibil” nu mai este un semn de valoare – ci un semnal de alarmă.

Pentru angajați, înseamnă să își asume limite sănătoase, să își protejeze timpul personal și să își evalueze contribuția în funcție de rezultate, nu de sacrificiu. Pentru angajatori, înseamnă să creeze un mediu unde loialitatea este reciprocă – și în care performanța nu cere renunțarea la sine.

CITEȘTE ȘI: Sergiu Neguț preia președinția Romanian Business Leaders

Foto: ID 115902953 ©Fizkes | Dreamstime.com