Cum revin acasă zimbrii, castorii și vulturii. Lecția de răbdare, știință și colaborare din Munții Făgăraș

Într‑o dimineață răcoroasă de primăvară, în zona Dobroneagu ‑ Nucșoara din Munții Făgăraș, liniștea este spartă de zgomotul zăvoarelor metalice care se ridică. Din umbra remorcii camionului, o siluetă masivă, cu blana aburindă în aerul rece, face un pas nesigur. Este un zimbru care pășește spre libertate. A venit din Suedia, cu un transport special, la fel ca alți zimbri aduși din rezervații și centre de reproducere din Europa, pentru a reface turmele pierdute ale acestor munți. După perioada de carantină și aclimatizare, se va alătura celorlalte exemplare deja eliberate de Fundația Conservation Carpathia, într‑un program ce înseamnă ani de pregătire, calcule atente, parteneriate internaționale și o strategie amplă de conservare.
Rubrică susținută de

Un plan pe termen lung pentru viața sălbatică
De peste cinci ani, Fundația depune eforturi susținute pentru a reda Munților Făgăraș specii emblematice dispărute de prea mult timp: zimbrul, castorul din partea sudică a munților și, în curând, vulturul sur, vulturul negru și zăganul. Aceste eforturi fac parte din viziunea amplă de a crea Parcul Național Munții Făgăraș. Reintroducerea începe cu o întrebare esențială: mai poate trăi aici această specie? Răspunsul vine după studii minuțioase despre hrană, siguranța habitatului, conexiuni cu alte zone naturale și riscuri de conflict cu oamenii. Odată îndeplinite condițiile, sunt selectate exemplare sănătoase și cu diversitate genetică, transportate în zone de carantină și aclimatizare, apoi eliberate treptat în sălbăticie, sub supravegherea riguroasă a echipelor de rangeri și biologi.
De ce avem nevoie să aducem înapoi speciile dispărute
Pentru că, odată întorși, acești mari „arhitecți ai naturii” își reiau locul în lanțul trofic și încep să repare ceea ce omul a stricat. Zimbrul, prin pășunatul său, menține un peisaj mozaicat, benefic pentru o varietate de specii. Castorul, „inginerul apelor”, ridică baraje care transformă cursurile râurilor în adevărate oaze: filtrează apa, oferă adăpost păsărilor, amfibienilor și peștilor și, în vremuri de secetă tot mai frecvente, contribuie la menținerea nivelului pânzei freatice și împiedică albiile să sece.
Vulturii curăță ecosistemul de carcase, reducând riscul răspândirii bolilor. Sunt transformări lente, dar profunde, care aduc beneficii pe termen lung atât naturii, cât și oamenilor.
Pentru comunitățile locale, aceste specii reintroduse pot deveni surse de venit datorită ecoturismului și creșterii atractivității zonei. Observarea zimbrilor, a castorilor și a vulturilor, vizitele la „Casa Castorului”, „Casa Zimbrilor” sau la viitoarele centre de vizitare aduc turiști, stimulează dezvoltarea serviciilor locale și consolidează identitatea comunității. Astfel, refacerea biodiversității devine nu doar o acțiune ecologică, ci și o oportunitate economică și de imagine pentru Munții Făgăraș.
Exemplele internaționale confirmă aceste efecte. În Parcul Național Yellowstone, reintroducerea lupilor a declanșat o „cascadă trofică” spectaculoasă, refăcând echilibrul ecosistemului – de la regenerarea vegetației până la schimbări în cursurile de apă. Este dovada că lipsa unei verigi dezechilibrează întregul lanț, dar și că revenirea ei poate vindeca un ecosistem.
Rezultate și progrese
În ultimii ani, Fundația Conservation Carpathia a eliberat 81 de zimbri, care astăzi formează turme stabile și se reproduc natural. 62 de castori au fost reintroduși pe râurile din sudul Munților Făgăraș, iar barajele lor au început să transforme peisajul acvatic și să îmbogățească văile. Reintroducerea vulturilor este în pregătire, cu un plan pe 8–9 ani pentru readucerea a două specii dispărute și a zăganului, completând lanțul trofic pierdut de peste 80 de ani.






Comunități locale și încredere
Reintroducerea unei specii nu este doar o chestiune tehnică. Este o o construcție de încredere, o negociere și un dialog cu comunitățile locale. În comunele Nucșoara, Rucăr sau Lerești, echipa Fundației s‑a întâlnit cu localnicii pentru a discuta despre rolul acestor procese și despre speciile implicate, ascultându‑le experiențele și răspunzând la întrebările și preocupările acestora. Am oferit detalii despre comportamentul zimbrilor și al castorilor și am încercat să răspundem temerilor apărute. Castorii nu strică râurile, vulturii nu atacă animale vii, iar zimbrii nu degradează pășunile.
Exemplele locale arată puterea dialogului. Echipa locală de fotbal din Lerești poartă cu mândrie numele „A.C.S. Zimbrii Lerești”, iar centrele de vizitare „Casa Castorului” din Rucăr și „Casa Zimbrului” din Lerești atrag turiști atât din țară, cât și din străinătate. Pentru vulturi, proiectul include puncte de observare și un centru de vizitare, care vor aduce locuri de muncă și venituri în zonă.
Totuși, percepțiile greșite pot pune în pericol aceste proiecte. Recent, castorii au fost acuzați pe nedrept că ar fi contribuit la problemele Salinei Praid, deși sunt erbivori și au un rol crucial în refacerea apelor și a habitatelor.
De ce contează pentru noi toți
Revenirea acestor specii nu este doar o victorie a naturii, ci și o investiție în sănătatea ecosistemelor, în economia locală și în imaginea României ca destinație unică de ecoturism. Sunt pași concreți către un vis mai mare: crearea Parcului Național Munții Făgăraș. Este dovada că știința, răbdarea și colaborarea pot repara greșeli istorice și pot crea beneficii durabile. În Munții Făgăraș, zimbrul își croiește poteci, castorul modelează apele, iar vulturii se pregătesc să revină pe cer.
În business, asemenea proiecte se numesc investiții pe termen lung. În conservare, ele se numesc viitor. Și viitorul acesta ne aparține tuturor. Sprijinind asemenea inițiative, fie prin parteneriate, voluntariat sau simpla promovare a cauzei, contribuim nu doar la refacerea naturii, ci și la construirea unui model de leadership care își asumă să lase ceva valoros în urmă.
CITEȘTE ȘI: Ursul brun: pericol sau mândrie națională? O perspectivă echilibrată asupra unei specii emblematice
Foto articol: Eliberare castor în Sudul Munților Făgăraș – © Liviu Ungurean

Acest articol este preluat din ediția print a Revistei CARIERE nr. 300 | Septembrie 2025