De ce nu mai vor angajații să lucreze de la birou

După mai bine de cinci ani de la declanșarea pandemiei COVID-19, companiile din întreaga lume se confruntă cu o realitate nouă și, pentru mulți lideri de afaceri, incomodă: o parte considerabilă a angajaților nu mai doresc să revină la birou. Ce părea inițial o soluție temporară — munca de acasă — s-a transformat într-o schimbare structurală profundă, cu efecte majore asupra culturii organizaționale, productivității și relației angajat-angajator.

Însă, pe măsură ce companiile încearcă să readucă forța de muncă în birouri, tot mai mulți salariați se opun. Un sondaj realizat de ResumeBuilder.com arată că 1 din 5 angajați recunoaște că nu respectă politicile de întoarcere la birou (RTO – return to office) impuse de angajator.

Printre comportamentele cel mai frecvent întâlnite se numără plecările înainte de terminarea programului, sau chiar solicitarea unui coleg să îi „pontzeze” prezența la birou în absența lor. Potrivit studiului, cei care lucrează în regim hibrid sunt cei mai predispuși să încalce aceste politici.

Flexibilitatea – noua monedă de schimb a angajaților

Sondajul, realizat pe un eșantion de peste 1.000 de angajați, mai relevă că 20% dintre respondenți ar fi dispuși să-și dea demisia dacă angajatorii lor ar deveni mai stricți în aplicarea politicilor RTO, iar alți 33% spun că iau în considerare serios aceeași opțiune.

Stacie Haller, consilier principal în carieră la ResumeBuilder, susține că angajații din prezent caută mai mult control și flexibilitate în modul în care lucrează. „Mulți angajați se opun revenirii cu normă întreagă la birou din cauza costurilor ridicate asociate navetei și impactului asupra echilibrului între viața profesională și cea personală”, a declarat Haller pentru Fox Business.

Printre costurile menționate de angajați se regăsesc transportul, mesele în oraș și serviciile suplimentare, precum îngrijirea copiilor sau a animalelor de companie — toate percepute ca o diminuare a veniturilor reale.

Principalele nemulțumiri și posibile soluții

Printre cele mai mari nemulțumiri legate de politicile RTO actuale se numără:

• timpul pierdut cu naveta (45%),
• lipsa flexibilității în programul de lucru (34%),
• costul deplasării la birou (33%).

Pentru îmbunătățirea satisfacției angajaților, respondenții au menționat că o mărire salarială, un program de lucru flexibil și beneficiile legate de transport ar putea face diferența.

Companiile care nu se adaptează riscă să piardă talentul

Haller avertizează că firmele care ignoră aceste nemulțumiri riscă să piardă angajați valoroși în favoarea companiilor care oferă condiții mai flexibile. „Cererea pentru un mediu de lucru adaptabil nu este un capriciu temporar, ci reflectă schimbările profunde în prioritățile oamenilor privind timpul, banii și satisfacția profesională”, subliniază ea.

Mai mult, se sugerează că unele companii ar putea folosi aplicarea strictă a politicilor RTO ca o metodă indirectă de reducere a personalului, să evite astfel plățile compensatorii și posibilele repercusiuni juridice sau de imagine asociate concedierilor tradiționale.

De ce nu vor angajații să lucreze de la birou

1. Unul dintre cele mai invocate argumente împotriva întoarcerii la birou este impactul asupra echilibrului dintre muncă și viața personală. Munca de acasă a permis angajaților să petreacă mai mult timp cu familia, să elimine timpul pierdut pe drumuri și să își organizeze mai eficient ziua de lucru.

Pentru mulți, această flexibilitate înseamnă mai puțin stres, mai mult somn, o alimentație mai bună și chiar posibilitatea de a practica activități fizice regulate. În mod concret, aceste schimbări au dus la o stare generală de bine superioară și, paradoxal pentru unii angajatori, la o productivitate crescută.

2. Naveta zilnică, mesele luate în oraș, hainele de birou, îngrijirea copiilor sau a animalelor de companie — toate acestea înseamnă cheltuieli considerabile pentru angajați. În contextul inflației și al creșterii costului vieții, multe persoane percep revenirea la birou ca pe o scădere a veniturilor nete.

Angajații nu mai sunt dispuși să accepte aceste costuri fără o compensație clară. Fără beneficii suplimentare sau ajustări salariale, munca de la birou nu mai este percepută ca fiind justificată economic.

3. Munca la distanță a schimbat și relația de putere din interiorul organizațiilor. Angajații s-au obișnuit cu un grad mai mare de autonomie și își doresc să fie evaluați pe baza rezultatelor, nu pe prezența fizică.

Această transformare reflectă o maturizare a forței de muncă și o respingere a culturii de control și micro-management. Cei care performează în regim remote consideră că întoarcerea obligatorie la birou este o dovadă de lipsă de încredere din partea angajatorului.

4. Avansurile tehnologice din ultimii ani — de la platforme de comunicare precum Zoom și Microsoft Teams, la sisteme cloud de colaborare — au făcut ca majoritatea activităților de birou să poată fi realizate de la distanță, fără pierderi semnificative de eficiență.

Angajații știu că pot livra rezultate fără să fie fizic prezenți la birou, iar obligativitatea revenirii este văzută adesea ca un regres.

5. Generațiile tinere, în special Millennials și Gen Z, pun un accent deosebit pe flexibilitate, autonomie și sens în muncă. Pentru ei, munca este o parte a vieții, nu centrul ei.

Această perspectivă intră adesea în conflict cu stilurile de conducere tradiționale, dar devine tot mai dominantă pe măsură ce aceste generații devin majoritare în piața muncii.

CITEȘTE ȘI: 1 din 4 angajați români ia în calcul schimbarea jobului în următoarele 3 luni | STUDIU

Foto: ID 149533966 | On ©Pressmaster | Dreamstime.com