De ce oamenii de valoare ai zilelor noastre preferă să stea în umbră? Leadershipul de criză (I)
„Însuși numărul foarte mic de oameni care cumpără cărți raportat la populația țării – mult mai mic decât în Ungaria sau în Cehia, nu mai vorbesc de Franța sau Germania – e un indiciu, dar și o cauză a neputințelor noastre.” Așadar, chestiunea educației – atât a celei preuniversitare, cât și universitare – este crucială. „Ca să scoatem lideri, ne-ar trebui școli de elită, precum ENA în Franța, ca să dau un exemplu. Dar noi suntem abia la momentul denunțării plagiatelor academice grosolane și chiar și aici întâlnim atâta rezistență!”.
Leadershipul care ține loc de conținut
Celor care s-au întrebat, ca și noi, de ce oamenii de valoare ai zilelor noastre preferă să stea în umbră și să lase culoarul liber oportuniștilor și mediocrilor în posturile de conducere, Andrei Cornea le oferă o posibilă explicație:
„Oamenii de valoare au ceva mai bun de făcut decât politică și leadership, astfel încât nu țin în mod deosebit să le practice. De aceea, ori nu se angajează deloc, ori se dau repede la o parte dezgustați, după ce înțeleg felul în care funcționează lucrurile. Ceilalți, dimpotrivă, dacă pierd funcțiile și demnitățile pe care le-au dobândit, nu mai au nimic. Redevin zeroul care au fost întotdeauna, astfel încât se țin strâns de leadership, care le ține loc de conținut. «Pentru ca să cobori din nou în peșteră» – ca să mă folosesc de o metaforă celebră a lui Platon –, după ce ai contemplat lucrurile autentice și frumoase, se cere mult curaj și un fel de sacrificiu de sine.” Unii au făcut acest sacrificiu. Andrei Cornea reamintește că nu demult «tehnocrații» din cabinetul Cioloș și-au asumat rolul de lider, dar „și-au primit răsplata în invective și batjocură”. „Nimic nou”, comentează el.
CITEȘTE ȘI: Aparenţa liderului „mai importantă decât esenţa”: De ce nu putem copia modele?
Un model de lider
Deși în istoria modernă România a avut lideri buni, Andrei Cornea ezită să adopte un model din trecut, pentru că împrejurările sunt schimbate astăzi. „Altfel se conduce acum o țară decât pe timpul lui Brâncoveanu, Carol I, I.C. Brătianu sau Maniu. Din păcate, când se referă la un model de lider, mulți
români visează la un despot, precum Ion Antonescu sau Nicolae Ceaușescu”, comentează el. Andrei Cornea explică de ce modelul cultural pașoptist, care aparent răspunde unor necesități actuale, nu mai este nici el adecvat. „Vine dintr-o vreme când nu exista democrația de masă, când majoritatea nu vota sau vota indirect. Un număr relativ mic de persoane occidentalizate, cu studii în străinătate, puteau impune fără mari dificultăți o modernizare rapidă unei imense mase rurale. Așa ceva azi a devenit de neimaginat. Apoi conceptul romantic de «națiune» este și el depășit. Nu mai vorbesc despre altele, care țin de tehnologii.”
CITEȘTE ȘI: Nicio societate nu e cultural pregătită: Fiecare criză cere alt tip de lider
Tinerii educați în cultura vestică, odată întorși în țară, ar putea schimba ceva, dacă își asumă leadershipul? Exemple bune există: fostul ministru al educației, Daniel Funeriu, sau câțiva dintre recenții «tehnocrați», Dacian Cioloș chiar. „Problema e că prezența lor în țară deșteaptă ura și invidia «autohtonilor», care reacționează eliminându-i.”
CITEȘTE ȘI: Doar conducătorii agili fac faţă schimbărilor digitale din industria lor. Ești unul dintre ei?
Criza leadershipului și criza valorilor civilizației occidentale
„Poate că, într-un fel, Brexitul, populismul, imigranții etc. au fost tocmai șocul de care avea nevoie societatea occidentală, pentru a ieși din letargie și complezență. Cred că, luptându-ne cu demonii noștri, vom deveni mai conștienți de superbele valori ale civilizației occidentale și europene și, peste un număr de ani sau de decenii, vom cunoaște o «renaștere». Așa a funcționat întotdeauna Europa.”
Avem nevoie de o nouă paradigmă de leadership? Andrei Cornea spune că nu. „Este nevoie de noi lideri, nu de noi pradigme. Căci cu lideri fără paradigme noi ne-am descurca, dar ce ne-am face doar cu paradigme fără lideri?”.
Principalele calităţi ale unui lider
*Să-şi numească buni consilieri;
*Să înţeleagă ce-i spun aceştia;
*Să pună în practică ce a înţeles;
*Să aibă fler, inteligenţă şi voinţă.
Articol preluat din numărul 237/mai 2017 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici