Gândirea creativă a liderilor (I)
Nu e de mirare că am devenit, cu toții, mai mult sau mai puțin conștient, cu sau fără voia noastră, niște creativi. Care își cultivă pe parcurs aptitudini native sau deprinderi învățate de voie ori de nevoie. Gândim creativ, scriem creativ, elaborăm strategii creative, gătim creativ, amenajăm creativ, facem parenting creativ, într-o competiție care uneori aproape că ne face să ne arogăm competențe artistice. Când de fapt nu suntem nici pe departe artiști, ci doar manifestăm niște comportamente creative. De aici și confuzia care se face uneori între creativitate și creație de artă. Sau între creativitate, imaginație, inovație, inventivitate, concepte care au zone comune, dar care nu se suprapun.
Creativitatea este ingredientul-minune necesar în toate mediile
În articolul de față ne-am propus să aflăm cât de mult trebuie încurajată creativitatea în educație, cultură organizațională și antreprenoriat. Am invitat specialiști și experți care să împărtășească din experiența lor, dar și să ne ofere modalități de încurajarare a creativității în toate aspectele vieții noastre, de la copil la adult, de la angajat, la angajator și antreprenor. I-am întrebat despre rolul creativității în societate, despre tendințele globale în creativitate, despre felul în care putem da formă, substanță, consistență, profunzime, creativității pe care o manifestăm în diverse planuri ale vieții noastre.
Lectură obligatorie
Michael Michalko este unul dintre cei mai invocați experți în creativitate, autor al unor best selleruri care au rescris cumva paradigma acestui concept atât de vast și de versatil – Thinkertoys (A Handbook of Business Creativity), ThinkPak (A Brainstorming Card Deck), Cracking Creativity (The Secrets Of Creative Genius), și Creative Thinkering (Putting Your Imagination to Work).
Ca ofițer în armata Statelor Unite, Michalko a organizat o echipă compusă din specialiști NATO în inteligență și somități academce din Frankfurt, pentru a cerceta, colecta și categorisi toate metodele cunoscute de gândire inventivă. Echipa sa a aplicat aceste metode la problemele militare, politice și sociale, ceea ce a generat o multitudine de idei geniale și de soluții creative. După ce a ieșit din domeniul militar, Michalko a fost racolat de CIA pentru tehnicile sale pe care le-a aplicat ulterior în lumea corporațiilor, cu rezultate surprinzătoare (DuPont, Kellogg’s, General Electric, Kodak, Microsoft, Exxon, General Motors, Ford, USA, AT&T, Wal-Mart, Gillette, Hallmark), în agenții guvernamentale și diverse asociații.
Thinkertoys (A Handbook of Business Creativity) a fost catalogată de Wall Street Journal ca fiind o carte „care îți schimbă felul în care gândești”, una dintre cele 100 Cele Mai Bune Cărți de Business din Toate Timpurile.
Românii – creativi, inventivi sau doar descurcăreți?
Din conversațiile mele cu străini care au intrat în contact cu români cu care au interacționat profesional, am rămas cu ideea că românii sunt apreciați constant când vine vorba despre creativitate. Fără pretenția de a face o generalizare, se poate spune că una dintre cel mai des invocate calități ale românilor este 
creativitatea – o confirmă expații, dar și românii din diaspora. De aceea, l-am invitat pe psihosociologul și antropologul Vintilă Mihăilescu (foto) să ne deslușească puțin în aceste aprecieri. „N-aș confirma, dar nici n-aș infirma… Mai exact, ce se poate afirma cu o doză respectabilă de probabilitate este faptul că există un potențial semnificativ de «inventivitate». Vorbim mult mai adesea despre «descurcăreală» – și vorbim peiorativ, ceea ce este o greșeală. Vechea înțelepciune că «nevoia învață pe om» este valabilă și în acest caz. Când îți lipsesc și mijloacele, și soluțiile gata făcute, trebuie să te «descurci» cu ce ai la îndemână, adică să fii inventiv, să încerci și altfel, să te gândești mereu și la alte soluții. Aceasta îți conferă o flexibilitate a minții care poate fi exersată apoi și în alte domenii. Îți permite să cauți alternative și acolo unde nu-ți cere nimeni. Mai degrabă despre acest soi de «creativitate» este vorba – ceea ce nu este însă puțin lucru!”, susține încurajator specialistul în antrolopologie.
Mai aproape de lucrul zilnic cu resursele umane, Viorel Panaite (foto) – Managing Partner KBC Romania la The Ken Blanchard Companies, Managing Partner la Human Invest, spune că, luând în calcul puținele studii serioase despre caracteristicile culturii noastre naționale care sunt făcute publice si la care are acces, „mă hazardez puțin și spun că noi ne folosim creativitatea mai degrabă pentru a ne construi obiective, strategii și mijloace din categoria celor de supraviețuire, decât din categoria celor de evoluție.”
După 20 de ani de experiență în industria de marketing și comunicare, și peste 13 ani de leadership, dintre care 5 ani petrecuți în străinătate, pentru firme cu renume, în roluri de senior management cu responsabilități de coordonare europeană, Gabriela Lungu (foto) a creat în 2017 WINGS Creative Leadership Lab, care „zboară” peste tot în lume și dă aripi companiilor și profesioniștilor cu potențial din industriile creative. De o parte și de alta a baricadei fiind, Gabriela Lungu crede cu tărie că una dintre cele mai de preț calități ale noastre, ale românilor, este creativitatea. „Și la nivelul vieții de zi cu zi (ne descurcăm cumva în orice situație și cu orice resurse), și la nivel artistic (să ne uităm la valul filmului românesc, la muzica pop și așa mai departe). Cred de altfel că industriile creative reprezintă cea mai mare șansă a României pentru creștere economică și schimbarea în bine a brandului de țară”, susține Gabriela Lungu.
Andrei Borțun (foto), fondatorul The Institute, inițiator al AdPrintFestival, Internetics, Romanian Design Week, Diploma, Gala Societății Civile, propune o cercetare riguroasă a acestui fenomen:„mi-ar plăcea să să apară un proiect de branding de țară care să ne spună, în urma unei cercetări minuțioase și a unei auditări profesioniste, nouă și apoi altora, care sunt valorile, calitățile, atributele românilor. Mi-ar plăcea să reiasă din acest proces și această concluzie: suntem creativi! Deocamdată pot să cred că, atunci când vorbim despre o majoritate sau despre o medie a creativității poporului, se pune un semn de egalitate fals între creativitate și istețime, putere de adaptare sau disponibilitate.
Pot să mai cred că lipsa sistemelor, procedurilor, regulilor etc lasă loc unor manifestări care doar par creative. Adică atunci când societatea, statul, breasla, comunitatea sau lipsa ei nu creează un cadru, atunci este lăsat mult loc liber improvizației. Și da, improvizația poate avea un aer creativ. În același timp, dacă vorbim despre vârfuri, despre elite, despre excepții, putem fi foarte optimiști”, conchide Andrei Borțun. „Prin comparație cu țări din jurul nostru și chiar cu Europa în general, avem un tip de succes fenomenal: în film, în muzică, tehnologie, arte plastice, publicitate.” Este și principalul motiv pentru care The Institute, organizația pe care o conduce, își propune să promoveze și să sprijine actorii industriilor culturale și creative.
Orice domeniu de activitate implică un procent mai mic sau mare de creativitate
Cât despre diferența dintre creativitate și inovație, și felul în care e necesar sau nu să fie făcută diferențierea, psihosociologul Vintilă Mihăilescu afirmă că, de regulă, oamenii asociază creativitatea exclusiv cu domeniul artei, al culturii, fără să conștientizeze că orice domeniu de activitate implică un procent mai mic sau mare de creativitate. „Este mai degrabă o tradiție lingvistică pentru a păstra distincția dintre „știință” și „artă”, inovația fiind rezervată de regulă domeniului tehnico-științific, în timp ce creativitatea este atribuită mai degrabă artiștilor. De fapt, este vorba despre exact aceeași calitate intelectuală, doar că joacă în jocuri cu reguli oarecum distincte”, explică Vintilă Mihăilescu.
În viziunea omului de HR, imaginația și creativitatea sunt calități intrinseci ale ființei umane. „Le avem în natura noastră indiferent de nație, statut social, sex, profesie și ocupație. Inovația este în zilele noastre un rezultat al unui proces colaborativ deliberat de experimentare, încercări, eșecuri și reușite, rezultat care îmbogățește sau îmbunătățește într-un fel sau altul viața noastră de zi cu zi. Inovație poate fi orice mijloc sau orice proces nou din orice domeniu: social, politic, literar, tehnic, sportiv, artistic etc”, susține Viorel Panaite.
Un creativ precum Gabriela Lungu vede lucrurile mult mai tranșant: „Creativitatea este mult mai subiectivă, mai conceptuală, mai artistică, mai experimentală. Inovația este mult mai aplicată, mai măsurabilă, mai concretă – este despre schimbarea aplicată a unui lucru deja existent sau despre inventarea unui lucru nou. Inovația merge deci mână în mâna cu fezabilitatea”, susține fondatoarea Creative Leadership Lab. O diferențiere și mai simplă o face Andrei Borțun: „Inovația este un proces în care creativitatea ajută foarte mult.”.
Andrei Goșu (foto), managing partner Ascendis, completează: „Creativitatea este o competență ce poate fi antrenată, iar inovația este un proces ce trebuie administrat. Managementul organizațiilor moderne se concentrează pe monitorizarea proceselor și cultivarea mediului de lucru care fac ideile să capete formă practică. Creativitatea fără o disciplină a implementării și a execuției este mai degrabă un defect decât o calitate pentru că e devoratoare de timp și energie. Degeaba ai idei bune dacă nu le materializezi.”
(Va urma)
Articol preluat din numărul 244/februarie 2018 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici.