„Businessul nu are nimic în comun cu etica” – prejudecata care trebuie să se schimbe

„Vrem să arătăm publicului românesc exemple de oameni de business etici, dispuși să-și păstreze valorile și principiile chiar și în momente în care acestea pot să dăuneze afacerilor pe care le conduc. Tinerii trebuie să înțeleagă cât de important este să pui piciorul în prag, chiar cu riscul poziției tale, indiferent că ești la bursă sau la multinațională”, spune Wargha Enayati, fondator al Rețelei Private de Sănătate „Regina Maria”.

„Etica n-ar trebui să fie o chestie de fațadă, scrisă undeva la recepție”

Etica în business este un termen cu numeroase definiții, întrucât ceea ce înțelegem prin „comportament etic” diferă de la o persoană la alta sau de la o corporație la alta. În principiu, niște valori corecte și unanim acceptate de societate – precum munca în slujba comunității sau preocuparea pentru mediu – există și în business. Problema e că mulți antreprenori nu le respectă sau uită de ele în momentele critice. „Când vine vorba despre profit sau pierderea lui, aceste valori rămân numai pe hârtie. Unii au etică în business doar pentru că așa dă bine sau pentru că le servește conștiinței, însă o lasă deoparte la greu. Etica n-ar trebui să fie o chestie de fațadă, scrisă undeva la recepție”, explică Wargha Enayati.

Steven van Groningen, președinte și CEO al Raiffeisen Bank, crede că etica în business înseamnă, în primul rând, „să acceptăm că nu este destul să respectăm litera legii în relațiile cu cei cu care intrăm în contact”. El afirmă că această etică presupune un proces decizional mai bun, care ia în considerare și aspectele morale. „Odată cu UMANager, ne-am propus să schimbăm concepția cum că etica nu are nimic în comun cu afacerile. De fapt, chiar dacă ține de o alegere – personală sau corporativă –, etica în business este importantă. Este prea ușor să spui «așa face toată lumea» sau «așa este în business»”. Enayati întărește importanța acestui concept și subliniază că etica trebuie să fie prezentă în toate palierele vieții. „Dacă ea există doar în familie, atunci înseamnă că, de fapt, nu este. Ori suntem oameni, ori nu suntem”, punctează el.

Pentru Enayati, motivația de a fi etic în afaceri e una de ordin spiritual. „E vorba despre niște principii de la care, dacă mă abat, știu că nu mai sunt eu. E o frică de Dumnezeu, în sensul că, dacă fac lucruri urâte, ele nu sunt văzute cu ochi buni de către divinitate. Fac asta din iubire pentru semeni”, spune el. În cazul lui Steven van Groningen, motivația e mult mai practică: „Dacă ești etic, dormi mai bine noaptea și îți place mai mult fața care te privește dimineața în oglindă”, explică el.

CITEȘTE ȘI: De ce sunt atât de numeroase crizele pe care marile corporaţii le-au creat cu mâna lor?

Etica în business nu e o garanție a succesului. Uneori te ține pe loc

Prima întrebare care îți vine în minte este: „Ce beneficii concrete are o afacere cu abordare etică și cum rezolvă această etică dilemele unui antreprenor?” Wargha Enayati comentează aspectul pragmatic al eticii: „Dacă faci ceva prost de la început și nu pui baze corecte în afacerea ta, e greu să schimbi mai târziu”. Totuși, asta nu înseamnă că antreprenorii care n-au îmbrățișat etica au dat greș. Dimpotrivă, în jurul nostru sunt numeroase cazuri de afaceri care funcționează în ciuda lipsei de etică. „Există destule exemple de antreprenori pe care i-a durut în cot de etică, însă au reușit. Sunt mulți «șmecheri», de la multinaționale până la oameni simpli, cărora le-a mers”, comentează el. E adevărat că mulți dintre aceștia au avut succes chiar în detrimentul celor care au avut o abordare etică.

„Dacă faci lucrurile etic, o să fie bine pentru afacerea ta!” Nu e neapărat așa. E posibil, numai că poți întâmpina nenumărate probleme, precum parteneri care nu sunt la fel sau concurenți care te întrec prin mijloace îndoielnice”, explică Enayati.

Antreprenorii aflați la început de drum sunt cei mai expuși tentațiilor. Ei pot fi convinși să fie etici doar prin exemple pozitive, crede Enayati. „Beneficiul principal al eticii este că, atunci când o ai, devii mai inventiv. Capeți excelență în ce faci. Devii mai empatic, iar asta va avea efect asupra afacerii tale, pentru că oamenii vor simți acest vibe pozitiv.”

Etica pe termen lung și în situații de criză

În condițiile în care etica în antreprenoriat nu este neapărat o garanție a succesului, numeroși oameni de afaceri cad în capcană în momentele de criză. Unii se abat de la principiile inițiale cu care au pornit la drum și aleg acele soluții simple, dar imorale. Cum pot ei să fie convinși să rămână pe calea cea bună?

Steven van Groningen e de părere că aceste compromisuri se întâmplă mai ales când vine vorba despre interesele pe termen scurt. „Trebuie să punem mereu în balanță rezultatele pe termen scurt versus valoarea creată pe termen lung. Dacă luăm în calcul impactul pe o perioadă mai lungă, atunci este mai ușor să luăm decizia corectă.”

CEO-ul Raiffeisen consideră că este important ca un antreprenor să reflecteze la felul cum vrea să fie tratat de alții și ce fel de om vrea să fie. Pe deasupra, să-și imagineze ce impact au deciziile lui pentru alte persoane, organizații sau mediul înconjurător. „Spre exemplu, dacă cineva sare linia la aeroport ca să nu piardă avionul, e acceptabil câtă vreme nimeni dintre cei care așteaptă nu pierde avionul. Dacă sare coada pentru că se crede mai important, iar alții pierd avionul, evident că nu mai e acceptabil”, adaugă el.

Wargha Enayati povestește că s-a lovit personal de asemenea momente de criză, ba chiar afacerea sa a fost aproape de dispariție. „Am un concurent care a început cu 7–8 ani mai târziu decât mine, însă după vreo 4–5 m-a depășit cu viteză maximă, chiar dacă eu aveam deja baza pusă. Metodele lui erau evidente: relații cu organizațiile de stat, legături cu serviciile. Când eu mă ridicam, îmi dădea la gioale cu controale. În momentul acela, aveam două soluții: să mă duc în underworld, adică să mă pretez la aceleași metode, și să dau «daruri» sau să fiu inventiv. Am ales-o pe a doua, am încercat să fiu excelent în ceea ce fac, ca să contrabalansez. Dar pentru asta trebuie să ai o convingere adâncă”, își amintește el.

CITEȘTE ȘI: De ce îi pierzi pe angajații buni?

Ce faci când partenerii sau furnizorii tăi nu au aceeași etică

Chiar dacă eforturile din ultimii ani au îmbunătățit etica mediului de afaceri din România, încă întâlnești la tot pasul parteneri sau furnizori care nu respectă niciun principiu etic. Ca să le rezolvi, uneori ai la îndemână soluții imediate și concrete; alteori ești nevoit să amâni proiecte și pierzi bani.

„Dacă un furnizor nu are aceeași etică pe care o am eu, caut altul. În același timp, sunt atent și nu exclud situațiile în care un furnizor de bună credință este supus unor presiuni. Contează foarte mult să ne uităm în jurul nostru și să ne hotărâm dacă vrem să facem parte din soluție sau din problemă”, spune Steven van Groningen.

Wargha Enayati a avut ocazia să colaboreze cu parteneri lipsiți de etică, numai că a refuzat să facă asta, chiar dacă ar fi fost în beneficiul lui pe termen scurt. „Exemplul meu este unul tipic de «balcanizare» a mediului de afaceri, adică să oferi sume mari distribuitorilor, care folosesc banii pentru zona gri sau chiar neagră. Aștept de un an și jumătate să iau un plan urbanistic zonal, pentru proiectul meu – Spitalul de Recuperare și Oncologie. Niște arhitecți mi-au făcut o ofertă de trei ori mai mare decât prețul pieței, dar îmi dădeau autorizația în 3–4 luni. Mă ajutau ei, adică ofereau banii «la cine trebuie». Am zis «nu». Drept urmare, încă aștept. Pierd bani și potențiali parteneri de afaceri, dar cred că asta e calea corectă”, susține el.

Valorile după care trebuie să se ghideze tinerii antreprenori

Enayati crede că, pentru a fi etici în afaceri, tinerii antreprenori trebuie să plece la drum cu un bagaj de valori care să le permită să rămână integri. „În primul rând, trebuie să fii bun în ce faci. Dacă nu ești, riscul de a fi nevoit să dai șpagă este mare. Apoi, trebuie să ai răbdare și să-ți dorești să construiești ceva de lungă durată, nu peste noapte. După care vine aspectul financiar. Dacă nu știi cum se poate susține afacerea ta sau prevezi probleme de cash flow, e mai bine să nu te apuci. Rămâi angajat până când o să vină momentul în care o să-ți permiți să fii independent de orice șmecherie”, spune el.

Van Groningen îi sfătuiește pe oamenii de afaceri tineri să facă ceea ce le place și, dacă au impresia că nu sunt pe drumul cel bun, atunci să schimbe direcția. „E normal să apară confuzii, pentru că ești în căutari când ești tânăr”, afirmă președintele Raiffeisen. El adaugă și alte principii fundamentale pentru antreprenori: să se asigure că se simt bine în pielea lor, să își trateze clienții și partenerii așa cum vor ei să fie tratați și să înțeleagă că banii nu sunt un scop în sine. „Banii sunt doar un mijloc, rezultatul unui proces în care creezi valoare. De asta, cel mai bine e să te concentrezi efectiv pe acest proces”, îi sfătuiește van Groningen pe tinerii care se apucă de business.

Şcoala de etică în afaceri

„Cât timp credem că putem avea un impact pozitiv, inspirațional, vom continua”, spune Steven van Groningen despre viitorul proiectului UMANager. El și ceilalți fondatori au schimbat multe lucruri în ultimii ani, iar implicarea politico-socială a oamenilor de afaceri din România a crescut semnificativ. „În urmă cu aproximativ zece ani, antreprenorilor nu le păsa decât de businessul lor. Acum, înainte de alegeri, un număr mare de antreprenori s-au unit în jurul unui politician. Voiau să participe la schimbări, aveau o platformă nouă, credeau în ea și erau mândri că fac asta. E frumos să vezi că se unesc pentru o cauză socială”, remarcă Wargha Enayati.

El se declară fericit că, de când s-a implicat în promovarea eticii în afaceri, a întâlnit numeroși oameni care l-au impresionat. Șeful de la o cunoscută firmă de antreprenoriat, căruia i s-a sugerat să facă ceva necurat în timpul unui consiliu de administrație, iar el a refuzat, în ciuda unui comision important. Sau românca de la o multinațională, care a lucrat multă vreme în Rusia. „Acea doamnă mi-a povestit câte presiuni de tip mafiot a suferit când multinaționala pentru care lucra încerca să deschidă o fabrică în Rusia. Niște băieți din zona gri îi spuneau că trebuie să devină și ei parteneri, iar presiunile au fost atât de mari încât acționarii mari, din SUA, i-au spus să cedeze. Dar ea a refuzat, le-a zis că nu poate proceda astfel, chiar cu riscul să-și piardă postul”, povestește el.

Wargha Enayati afirmă că proiectul UMANager va continua, poate chiar sub o formă mai sistematizată. „Ne gândim inclusiv la o școală de etică în business. Deocamdată, e doar la stadiul de idee, dar cred că acesta va fi următorul pas”, încheie el. Oricum, Wargha Enayati și Steven van Groningen sunt deciși să susțină etica în afaceri și să crească gradul de încredere al tinerilor întreprinzători în parteneri și în mediul de business românesc.

Articol preluat din numărul 237/mai 2017 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici.