5 moduri de a-ți asuma un eșec

Știu, nici măcar nu vrem să ne gândim la posibilitatea că am putea greși, iar asta se datorează în mare parte dorinței de a nu dezamăgi (pe noi și pe cei care au așteptări de la noi). Ei bine, toată lumea greșește la un moment dat, într-o măsură sau alta. Chiar dacă sună ca cel mai mare clișeu din lume, adevărul este că nimeni nu este perfect. Vă propun ca lectură inspirațională următorul text, scris de Susan Tardanico, de la Forbes.com:

”Mulți dintre noi știm că eșecul este parte din viața fiecăruia și, într-o anumită măsură, înțelegem că eșecul chiar ne ajută să creștem. Noi chiar realizăm că cei mai de succes oameni – atât cei din trecut, cât și cei din prezent – au avut parte de eșecuri colosale.

Și totuși nu ne place să ne gândim la eșec. Ne temem de el, iar atunci când apare rămânem fixați de el. Îi oferim control asupra emoțiilor noastre și uneori chiar îi dăm voie să ne dicteze următoarele mișcări. Oare de ce ne este atât de greu să ne iertăm pe noi înșine și să mergem mai departe?

Iată cinci metode prin care ne putem împăca cu un eșec:

1. Separați eșecul de propria identitate. Doar pentru că nu ați găsit o metodă de succes prin care să atingeți un anumit obiectiv (cel puțin până acum), nu înseamnă că sunteți sortit/ă eșecului. Sunt două chestiuni separate. Amestecarea lor vă poate distruge stima de sine și încrederea în propriile forțe.

Demult, a fost un om care a cunoscut eșecul în business la vârsta de 21 de ani; același om a fost învins într-o cursă electorală la 22 de ani; la 24 de ani a cunoscut din nou eșecul în afaceri; a depășit moartea logodnicei sale la 26 de ani; a avut o cădere nervoasă la 27; a pierdut un loc în Congres la 34; a pierdut un loc în Senat la 45 de ani; a eșuat în a deveni vice-președinte la 47 de ani; a pierdut din nou un loc în Senat la 49 de ani; iar la 52 de ani a fost ales președinte al Statelor Unite. Numele lui este Abraham Lincoln. El nu a lăsat eșecurile să-l definească și a luptat pentru a deveni măreț.

2. Analizați și învățați. Priviți-vă eșecul într-un mod analitic – curioși – lăsând deoparte sentimentele de frustare, supărarea, regretele și furia. De ce ați greșit? Oare ce ar fi condus la un rezultat mai bun? A fost acest eșec independent de controlul dumneavoastră? După ce v-ați răspuns la câteva astfel de întrebări, faceți un pas înapoi și gândiți-vă la ce ați învățat din această experiență? Gândiți-vă la cum veți aplica ceea ce ați învățat pentru a merge înainte.

Thomas Edison a greșit de 10.000 de ori la momentul în care inventa becul. El a spus: ”Am găsit 10.000 de metode prin care ceva nu merge. Nu mă simt descurajat, pentru că fiecare greșeală este un pas înainte”. Frații Wright au petrecut ani de zile lucrând la prototipuri greșite de avioane, dar au învățat din greșeli până când au reușit: au realizat un avion funcționabil.

3. Nu vă mai agățați de acel eșec. Dacă rămâneți ancorat/ă de eșec nu veți schimba, în nici un caz, situația. De fapt, nu veți face decât să amplificați eșecul, lăsându-vă prinși într-un impas emoțional care nu vă va lăsa să mergeți înainte. Cu cât faceți mai repede un pas înainte, cu atât veți scăpa mai repede de acele sentimente negative.

Don Shula este cel mai de succes antrenor din NFL (National Football League), deținând recordul pentru cele mai multe victorii din carieră (inclusiv două victorii la Super Bowl). Shula avea ”regula celor 24 de ore”, o politică care presupunea să privești înainte și nu spre trecut. Antrenorul permitea ca echipa și întreg staff-ul (inclusiv lui însuși) să sărbătorească o victorie sau să ”plângă” o înfrângere timp de 24 de ore. În acele 24 de ore, Shula își încuraja echipa să își trăiască sentimentele la maxim (fie de bucurie, fie de supărare). În ziua următoare, lăsau totul în urmă și își concentrau energia pe următorul meci.

4. Nu mai căutați aprobarea celorlalți. De multe ori, frica de eșec se naște din teama de a-i dezamăgi pe ceilalți, din teama de a pierde respectul lor. De ce? Pentru că ne lăsăm ușor influențați de ceea ce spun ceilalți despre noi. Rețineți – este viața voastră, nu a lor. Ceea ce o persoană consideră a fi adevărat despre voi, nu înseamnă că și este adevărat. Dacă acordați prea multă importanță opiniilor formulate de ceilalți, vă veți submina pasiunea și încrederea în voi.

Oprah Winfrey a fost concediată de la primul său job din televiziune pentru că cineva a considerat că ea” nu este potrivită pentru televiziune”. Prima carte a lui Stephen King, Carrie, a fost respinsă de 30 de edituri. Walt Disney a fost concediat de la un cotidian pentru că ”îi lipseau imaginația și ideile bune”. Jerry Seinfeld a fost dat jos de pe scenă prima dată când a încercat un stand-up. Soichiro Honda a fost respins de HR-ul Toyota Motor Corporation când a aplicat pentru un post de inginer, astfel că a rămas șomer și s-a apucat să construiască motociclete în garajul său – ulterior a înființat compania Honda Motor.

5. Încercați o altă abordare. Modul în care am fost crescuți – ca oameni și ca profesioniști – a contribuit la formarea unei atitudini nesănătoase față de eșec. Încercați să vă schimbați modul de a privi lucrurile: de la negativ – ”Dacă greșesc, înseamnă că sunt inapt/ă, slab/ă și sunt destinat/ă să rămân mic/ă" la pozitiv – ”Dacă greșesc, sunt cu un pas mai aproape de a reuși; sunt mai înțelept/înțeleaptă pentru că am acumulat experiență”.

Abia dacă putem găsi o poveste de succes care să nu fi fost și o poveste a eșecului. Iar dacă veți sta de vorbă cu cei care au cunoscut realizări mărețe, aceștia vă vor spune că eșecul i-a adus mai aproape de succes. Diferența dintre ei și ceilalți oameni este că ei nu au renunțat.

Michael Jordan a spus: ”Am ratat peste 9.000 de aruncări în toată cariera mea. Am pierdut aproape 300 de meciuri. De 26 de ori am fost ales să execut aruncarea finală, care ne-ar fi adus victoria, și am ratat. Am ratat de multe ori în viața mea. Și tocmai din cauza asta am succes".