Cum ajungi manager de top de la un simplu om de vânzări

Pentru a-şi urma visul din copilărie, cel de a deveni medic, Mirela Dogaru a dat admitere la Medicină. Nu a intrat în primul an, aşa că a decis să urmeze Facultatea de Biochimie din cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti. „Practic de mic copil am avut o atracţie faţă de domeniul medical”, spune Mirela Dogaru. De aceea, deşi era studentă la Biochimie, a încercat să se apropie de domeniul îndrăgit urmând cursurile Colegiului medical pentru asistenţi.

În loc să o apropie de meseria mult visată însă, Colegiul a ajutat-o să înţeleagă că medicina nu este o carieră pentru ea, o femeie care şi-a dorit şi îşi voia să fie cea mai bună în ceea ce face şi nu putea duce povara tuturor bolilor şi problemelor despre care învăţa.

S-a trezit astfel, proaspăt absolventă de facultate, în iunie 2003, şi, ca oricine în această postură, a început să îşi caute de lucru. A apelat la ziarele cu anunţuri, clasica formulă de a-ţi căuta job în perioada respectivă, a găsit unul în România liberă, a sunat pentru job şi s-a dus la interviu. „Îmi amintesc că am fost la primul interviu şi într-o jumătate de oră am fost acceptată”.

Citeşte şi Lucrăm în pijamale sau venim la birou?

Haios este că nici măcar nu era compania la care sunase şi se programase pentru interviu, ci firma concurentă, la care a nimerit pentru că aveau sediile alăturate. Directorul de atunci s-a arătat mirat că are un candidat pentru un post pe care nu-l anunţase, dar a decis să o angajeze pe loc. Era vorba despre o multinaţională în domeniul fashion unde Mirela trebuia să lucreze cu clienţii italieni. A făcut asta timp de un an şi jumătate. Este locul unde consideră că s-a format profesional.

După un an şi jumătate însă, a simţit că este nevoie de o schimbare, de un nou job. L-a găsit repede, în zona de producţie, dar presiunea de la noul loc de muncă era atât de mare, încât nu i-a rezistat decât patru luni.

Şi iată cum în primăvara lui 2005, la doi ani după terminarea facultăţii, Mirela Dogaru îşi căuta din nou job.

Pe atunci, MedLife avea sediul într-o vilă pe strada Zablovschi și căuta o persoană pentru vânzări în zona abonamentelor medicale. „Am fost la interviu, dar nu eram sigură dacă să accept sau nu. Termenul de abonamente medicale nu era cunoscut, era ceva de genul asigurărilor medicale la acest moment”, îşi aminteşte Mirela prima întâlnire cu MedLife.

Citeşte şi Hipnoza şi secretele din subconştientul nostru

Locuia în Târgovişte atunci, locul unde s-a născut, iar după interviu, în drum spre casă a trecut pe lângă clădirea MedLife din Griviţa – care urma să se transforme în maximum o lună, să devină clinică şi spital. „Acea clădire m-a convins că e un început promiţător şi aşa a început epopeea mea la MedLife”, spune Mirela.

A început ca om de vânzări. „Aveam o ţintă de 200 de milioane ca să primesc maşină. Până atunci trebuia să ne descurcăm cu ce aveam. Nu mi-a luat foarte mult timp, ce-i drept. În trei luni am avut un nou membru în echipă, apoi încă doi, şi la acest moment am în jur de 150 de oameni în subordine”.
Mai exact, Mirela Dogaru coordonează activitatea departamentului Corporate din cadrul MedLife.

Echipa ei reuneşte 150 de oameni, fiind structurată în mai multe divizii. În acest moment are echipe de vânzări în Bucureşti, Constanţa, Iaşi, Galaţi, Braşov, Arad şi Timişoara, urmând să se extindă şi în alte oraşe. Portofoliul curent reuneşte peste 4.000 de companii şi aproximativ 330.000 de abonaţi – având şi cea mai mare cotă de piaţă, de 45% la nivel naţional.

„Sunt direct responsabilă de strategia de dezvoltare şi menţinere a portofoliului de clienţi la nivel naţional”, spune Mirela Dogaru, care între timp a terminat un EMBA la Asebuss şi diverse alte cursuri în zona de management, traininguri nenumărate în ţară şi în străinătate.
Regretă vreodată că nu a ajuns medic? „Cred că nu sunt făcută pentru a fi medic, acum îmi este clar”, spune Mirela. „Din naştere, din codul genetic, întotdeauna mi-am dorit să fiu cel mai bun în ceea ce fac şi când îţi place ceea ce faci, lucrurile nu au cum să nu iasă. Am avut un management care m-a ajutat şi mi-a dat libertate de gândire şi în acţiunile pe care le întreprindeam”.

Ce înseamnă o femeie influentă?

Pentru a fi lider trebuie să fii un exemplu pentru ceilalţi, care trebuie să vadă omul care le arată direcţia, să aibă încredere să te urmeze. Vine însă şi din materialul genetic. Tatăl meu a murit când aveam nouă ani, mama este o femeie puternică şi a fost un model pentru mine, o femeie cu principii de viaţă solide pe care mi le-a inoculat şi mie.

Care sunt calităţile care nu trebuie să lipsească unei femei-lider?

Viziune, atitudine, integritate.

Dar obiectele din geantă?

Telefonul si rujul.

Aţi făcut vreun sacrificiu în viaţa de familie pentru carieră?

Familia a fost şi reprezintă motorul şi direcţia mea în viaţă. Am un băieţel şi timpul pe care îl petrec cu el îmi dă energia pentru a doua zi, de aceea îmi propun să termin la birou ce am de făcut şi încerc ca laptopul să nu mă însoţească în fiecare zi şi acasă. Am încercat întotdeauna să păstrez un echilibru între viaţa profesională şi cea personală. Până acum am reuşit.

Care este hobby-ul preferat?

Îmi place foarte mult să schiez, este modul în care, cel puţin o dată pe an, îmi reîncarc bateriile.

Cum arată o zi obişnuită de lucru din viaţa dvs.?

O zi obișnuită începe în jurul orei 6.30, cu pregătirea micului dejun pentru familie, şi neapărat o cafea şi o revizie a principalelor ştiri pe site-urile de business. Urmează agenda cu planificarea zilei, întâlniri cu colegii sau cu clienţii. Fiecare zi este diferită de celelalte şi asta este şi o provocare a mea personală.