Manager român versus expat. Contează naţionalitatea sau experienţa?

Acordul și motivația, mai importante decât naționalitatea

„Nu există o opoziție reală expat versus român. Credem că e o chestiune de experienţă profesională şi de dezvoltare a pieţei în general, nu o chestiune de naţionalitate sau aderenţă culturală”, a explicat Senior Consultantul Stanton Chase pentru revista CARIERE.

Irina Pânzaru citează o analiză recentă realizată de Stanton Chase potrivit căreia aproape două treimi din managerii care conduc, în prezent, cele mai mari companii din România sunt români. Aceleași date mai arată că procentajul diferă în funcție de sectorul de activitate al companiei.

O companie alege să promoveze pe cineva într-o poziție de conducere în funcție de obiectivele și politicile interne, dar și de numărul și nivelul candidaților relevanți: „Dacă o companie alege să promoveze din intern şi să aducă într-o poziţie de conducere într-o anumită ţară (nu neapărat România) un angajat existent (despre care presupunem că a fost deja evaluat ca fiind potrivit pentru mandatul respectiv), vor conta mai mult acordul şi motivaţia respectivei persoane privind noul rol, nu naţionalitatea”.

Pe de altă parte, Irina Pânzaru atrage atenția că, dacă compania respectivă are deja o regulă privind naționalitatea CEO-ului – adică pot ocupa această funcție doar cetățeni din țara de origine a companiei -, criterul principal de alegere va fi naționalitatea. „Din experienţa noastră, în totalul pieţei există puţine exemple de acest gen”, subliniază Senior Consultantul Stanton Chase.

Avem manageri români destul de experimentați pentru funcția de CEO?

În absența unor astfel restricții, specialistul companiei de executive research se întreabă dacă, la un anumit moment în timp, pentru o companie anume, există manageri români destul de experimentați ca să preia, la nevoie, poziția de CEO.

„Dacă da, au ei, în perioada de referinţă, şi disponibilitatea de a face o schimbare profesională şi de a accepta noul rol? Pentru că, dacă la momentul oportun nu există candidaţi locali, compania va aduce la conducere persoane din alte ţări”, poitrivit Irinei Pânzaru, care crede că răspunsurile vor fi diferite dacă la ne referim la perioade diferite în timp, cum sunt anii 1995, 2005 și 2015.

Consultantul mai spune că, așa cum există companii care atunci când au intrat pe piața din România au avut executivi străini, nu trebuie omise nici companiile străine care, de la bun început, și-au ales români pentru conducerea operațiunilor din România.

Irina Pânzaru consideră că procentul de manageri români versus manageri expați e un indicator interesant în ceea ce privește nivelul de dezvoltare al companiilor și al sectoarelor de activitate: „Merită privit în context. Au avut managerii locali ocazia şi timpul să câştige destulă experienţă şi să-şi consolideze relaţiile în interiorul companiei pentru care lucrează? Dacă da, cu precădere în ce sectoare? Există, pentru fiecare companie în parte, şi manageri români numiţi în poziţii cheie din alte ţări?”.

În opinia specialistului, nu trebuie să uităm că, din perspectiva celor care au beneficiat de experiențe internaționale, acestea sunt foarte utile prin prisma inserării în alt cadru cultural şi economic. Indiferent de naționalitatea unui executiv, experiențele în afară pot accelera dezvoltarea profesională în mai mare măsură decât ar fi făcut-o rămânerea în piaţa de origine.

Numirea unui CEO, între oportunități și riscuri

Senior Consultantul companiei de executive research precizează că, atunci când o companie se vede în situația de a a numi un străin la conducerea operațiunilor dintr-o țară, trebuie să ia în calcul oportunități și riscuri. Lucrurile stau la fel și când persoana numită e un localnic, dar vine dintr-o companie sau dintr-o industrie cu repere complet diferite.

„O persoană cu alte repere va avea altă viziune, iar asta poate duce la apariţia de sinergii în organizaţie, respectiv de evoluţii pozitive, dar poate avea şi efect disruptiv (accentuat, în cazul în care comunicarea nu se desfăşoară eficient)”, subliniază Irina Pânzaru.

Indiferent de naționalitatea celui care va ocupa funcția de CEO, specialistul Stanton Chase recomandă ca decizia finală să ia în calcul atât posibilele sinergii, cât şi eventualele limitări şi constrângeri.