Ileana Nicolae, Head of Eastern Europe Sika: Avem intenția declarată de a aduce oameni tineri în față, în companie
Ileana Nicolae are o experiență de peste două decenii în industria construcțiilor, unde a contribuit la dezvoltarea și extinderea Sika România încă de la începuturile companiei pe piața locală. Din 2014, coordonează operațiunile din Europa de Est ale gigantului elvețian Sika, din biroul său stabilit în prezent în Grecia. A format echipe, a integrat subsidiare noi și a gestionat piețe cu dinamici economice și culturale variate. Cu o pregătire tehnică și un MBA în Marea Britanie, a construit un parcurs profesional marcat de performanță, adaptabilitate și o abordare strategică solidă.
Cum arăta lumea în care ați crescut? Ce valori v‑au fost transmise acasă, iar mai târziu ați descoperit că funcționează perfect și în business?
Am crescut în inima Transilvaniei, într-un oraș cu influență germană, cu bunic preot, într-o familie care a pus mare preț pe educație, muncă și respect, valori pe care le-am regăsit mai târziu ca fiind esențiale și în viața profesională și pe care le-am preluat mai departe în formarea mea. Le aplic în continuare și îmi doresc să le transmit și generațiilor care vin în urma noastră, atât personal, cât și profesional. Bunicii și părinții mei au fost modele în societate, aveau așteptări mari de la noi, copiii, dar mi-au oferit, deopotrivă, și libertatea de a face primele alegeri și m-au învățat și cum să îmi asum responsabilitatea pentru ele. Tot în familie am învățat cum să mă raportez la greșeli și să le văd ca pe lecții, o lentilă prin care interpretez și astăzi atât lumea businessului, cât și realitatea înconjurătoare.
Dar școala? Ați avut un profesor sau o profesoară care să vă inspire?
Am făcut școala germană la Brașov. Valori precum corectitudinea, punctualitatea, responsabilitatea lucrului început și dus la bun sfârșit și-au pus amprenta asupra mea, iar cultura aceasta face parte din ADN-ul meu. A trebuit să mă adaptez într-un mediu în care nu vorbea nimeni românește și să lupt ca să mi se recunoască valoarea. Profesorii – puțini, din păcate, din rândul celor care nu se rezumau doar la a ne preda materia lor și care ne-au dat lecții de viață sau ne-au insuflat dragostea de natură – și-au pus, în mod evident, amprenta asupra personalității mele.
Ați fost un copil rebel, care a ieșit din tipare?
Dimpotrivă, am fost un copil timid, retras. O schimbare s-a produs când am terminat liceul și parcă am ieșit din carapace. Ceva mi-a dat curaj să fiu eu, fără mască, și asta a dus apoi la deciziile pe care le-am luat în viață și la cariera pe care mi-am ales-o asumat. Apoi, mi-am trăit a doua copilărie alături de cei doi băieți ai mei și, ca să fiu sinceră, încă o trăiesc.
Construcțiile nu par a fi, în general, prima alegere profesională a unei femei. Care a fost momentul în care ați simțit că aceasta este calea dvs.? A fost o alegere rațională, o întâmplare sau o chemare interioară?
Când am ales să fac o școală tehnică, eram încă în vremea comunistă. Atunci, toată viața îți era scrisă dinainte. Dar odată cu terminarea facultății, a venit și schimbarea de regim, astfel că toate porțile mi s-au deschis. Limba germană, care pentru mine este ca o a doua limbă maternă, m-a ajutat să intru în departamente de comerț exterior, să iau contact cu firme străine interesate să investească în România. Nu m-am gândit nici atunci, nici acum prea mult la stereotipurile de gen și cred că, dacă ai ceva valoros de oferit, ești binevenit în orice industrie. Asta aș vrea să le transmit în special tinerelor de astăzi, pentru a nu se lăsa intimidate de astfel de idei, interne sau externe.
Nu poți vorbi despre Sika România fără să spui și Ileana Nicolae, iar asta pentru că întreaga companie a crescut, aproape de la zero, în jurul dvs. Povestiți‑ne cum a fost traseul până la Sika și ce a urmat.
Lucram în Brașov la HeidelbergCement, pe numele de atunci, unde mi s-a dat oportunitatea să dezvolt businessul de aditivi. Am înființat o firmă, a fost un start-up superb. După un an și jumătate, în 2002, Sika a achiziționat divizia de aditivi de la HeidelbergCement și, în acest context, am fost întrebată dacă doresc să rămân în companie. Și pentru că ei au acceptat să continue activitatea Sika în România din Brașov, unde am avut sediul central mulți ani, am decis să rămân la ei. Și foarte bine am făcut. Din acel an, am devenit director general al Sika România.
La început, erau patru salariați în țară, pe care Sika îi angajase înainte de venirea mea – doi dintre ei încă ne sunt colegi. Eu veneam din echipa de la Heidelberg cu alți nouă colegi, iar șase dintre ei sunt și acum în companie. A fost prima fuziune pe care am făcut-o.
Așa am pornit la drum, cu 13 oameni. Acum, suntem aproximativ 700. Din 2014, am fost numită Head of Eastern Europe, având în coordonare în prezent 15 subsidiare, în 18 țări, între care România, Republica Moldova, Ucraina, Cehia, Slovacia, Serbia, Albania, Polonia, Grecia, Bulgaria etc.
Care este situația în Ucraina, așa cum o vedeți prin intermediul businessului pe care îl conduceți acolo, în contextul războiului?
În Ucraina avem o companie cu 50 de oameni, care face în jur de 25 de milioane de euro anual. După șocul inițial de la momentul începerii războiului, când a scăzut cifra de afaceri, și-au revenit treptat și, acum, sunt peste nivelul de business față de perioada de dinainte de război. Avem în Ucraina o echipă extrem de motivată și profesionistă, care luptă și din punctul acesta de vedere, de a proteja joburile oamenilor. Am un respect enorm pentru ei.
Coordonați o regiune cu dinamici economice și culturale diverse. Când luați o decizie strategică, cum gestionați tensiunea dintre standardizare globală și adaptabilitate locală? V‑ați abătut vreodată de la liniile directoare ale corporației pentru a servi mai bine o piață locală?
Am norocul să lucrez pentru o companie a cărei coloană vertebrală este antreprenoriatul. Avem un cadru larg, definit de strategia globală, în care putem alege la nivel local cum implementăm această strategie. Europa de Est este o regiune extrem de variată cultural, economic și vine cu numeroase provocări, iar cea mai mare dintre ele este cea de a înțelege specificul fiecărei zone.
Întotdeauna avem însă libertatea de a adapta mesajele, păstrând direcția strategică principală. Însă acest lucru este posibil doar prin menținerea unui dialog constant al echipelor locale cu cele regionale sau globale și prin curajul de a spune lucrurilor pe nume, atunci când, de exemplu, un mesaj nu este compatibil cultural cu publicul-țintă. Odată cu strategia 2028 am stabilit obiective ambițioase de creștere durabilă și profitabilă la nivel de grup, iar acestea sunt aliniate perfect în fiecare țară. Succesul Sika se bazează pe cultura orientată către performanță și, mai ales, pe implicarea echipelor Sika internaționale, care aduc plusvaloare în proiectele locale.
Ce înseamnă pentru dvs. să „construiți” în sens uman, nu doar tehnic? Care sunt „materialele invizibile” care țin împreună o echipă în vremuri de criză?
Indiferent în ce industrie aș fi activat, cariera mea s-a construit pe atragerea și colaborarea cu oameni valoroși. Ceea ce ține oamenii și echipele împreună este sentimentul că fiecare în parte contează și că este parte dintr-un scop mai mare decât el însuși. Întotdeauna mi-a plăcut să lucrez cu oamenii, să contribui la dezvoltarea lor și, implicit, și la a mea, să cresc echipe – de asta iubesc să fac achiziții, integrări, reorganizări. În același timp, învăț și eu de la acești profesioniști, mai ales de la generațiile mai tinere.
Ce lecții importante ați primit de la colegii mai tineri? Aveți și tineri manageri?
Avem manageri tineri, pe care îi apreciez foarte mult. Chiar îi „vânăm”, avem intenția declarată să aducem în față oameni tineri. Ideile pe care le aduc te lasă uneori cu gura căscată, pentru că au și mult curaj, și multă creativitate. Folosesc alte instrumente de învățare, de lucru, sunt foarte eficienți. Gândesc într-un mod diferit.
Un lucru important pe care l-am învățat de la ei este menținerea echilibrului dintre viața personală și cea profesională. Ei nu fac concesii când vine vorba de familie, de copii. Pentru generația mea, crescută altfel, munca a fost întotdeauna pe primul loc. Eu a trebuit să învăț acest echilibru în timp, să știu când să pun frână la muncă, pentru a mă dărui familiei și a primi de la ea lucrurile frumoase care mă încarcă. Da, muncesc, pun pasiune în tot ceea ce fac, dar am nevoie și de viața mea, de prieteni, de timpul meu.
Sika a investit în dezvoltarea de produse sustenabile și tehnologii inovatoare. Care sunt direcțiile principale de cercetare și dezvoltare pe care le urmăriți în prezent?
Industria construcțiilor este responsabilă pentru aproximativ 40% din emisiile globale de CO2, un mesaj clar care ne arată că este important și urgent să luăm măsuri pentru a schimba aceste statistici. Provocarea vine din a oferi soluții sustenabile, fără a compromite calitatea și durabilitatea, și acestea sunt direcțiile pe care deja le urmăm și valorile pe care ne dorim să continuăm să ne dezvoltăm portofoliul. Produsele și serviciile Sika oferă soluții complete pentru terase și fațade verzi, cresc eficiența energetică a clădirilor, a infrastructurii și a vehiculelor, extinzând durata de viață a acestora și contribuind la reducerea emisiilor de CO2. În plus, Sika își propune ca până în 2028 să reducă emisiile cu 20%, să economisească resursele naturale și să reducă volumele de deșeuri și de apă evacuată pe tonă vândută, cu 15% – obiective la care contribuim activ prin inovație și noi tehnologii.
Cum vedeți evoluția pieței materialelor de construcții în România și în regiune în următorii 5‑10 ani, în contextul tranziției către construcții verzi și eficiente energetic?
Cererea pentru construcții eficiente energetic este deja în creștere, atât din rațiuni legate de costuri, cât și din motive care țin de protecția mediului. Cu toții ne dorim să lăsăm un loc mai bun generațiilor următoare. Sunt sigură că în următorii ani vom asista la o accelerare a acestui trend și la o maturizare a întregii piețe, cu un focus puternic pe inovație și digitalizare. Pentru noi, această realitate este o oportunitate incredibilă.
Construcțiile sunt despre durabilitate, dar și despre timp. Cât de greu este să convingi stakeholderii să investească în soluții sustenabile care nu aduc profit imediat?
Poate că, acum câțiva ani, răspunsul meu ar fi sunat destul de diferit. Din fericire, trăim deja vremuri în care argumentul sustenabilității cântărește mult în luarea deciziilor. Există deja pe masă o legislație care trebuie urmată și care încurajează astfel de alegeri durabile, iar liderii din domeniu conștientizează tot mai mult impactul pe care îl au asupra mediului, așa că sunt în mod firesc atenți și prevăzători. Asta nu înseamnă că nu avem o reală provocare în costurile acestui tip de soluții sustenabile, însă ne așteptăm ca pentru tot mai mulți stakeholderi impactul pe termen lung să primeze în fața impactului imediat.
Dacă ați avea libertatea de a schimba o singură regulă de reglementare în construcții în Europa de Est, care ar fi și de ce?
Aș aduce mai multă claritate, coerență și aplicabilitate practică în cadrul legislativ, în special legat de standardele pentru construcții sustenabile și eficiente energetic, pentru că este necesară o standardizare inteligentă, și aș elimina criteriul prețului cel mai mic din licitațiile publice. Calitatea, durabilitatea și sustenabilitatea ar trebui sa fie factorii de decizie, nu prețul.
Ce întrebare ați vrea ca oamenii din echipa dvs. să‑și pună înainte de a lua o decizie importantă?
Întrebarea ar fi: cum ajută această decizie organizația și succesul ei, din care fac și eu parte? Pentru că o decizie nu este niciodată un act izolat. Este, în primul rând, un act de responsabilitate individuală față de un colectiv de oameni, atât în business, cât și în afara lui. Într-o industrie unde partenerii și clienții noștri se bazează pe noi pentru siguranță, calitate și continuitate, este esențial ca fiecare alegere să reflecte nu doar competența, ci și angajamentul față de echipă și misiunea comună.
Privind în urmă, care a fost cel mai dificil moment din cariera dvs. și ce lecții ați învățat din acea experiență?
Am avut de-a lungul carierei momente în care incertitudinea era uriașă, ritmul de lucru – nesustenabil, presiunea externă – din factori care nu stăteau sub controlul nostru, foarte apăsătoare, ca de exemplu momentul pandemiei de COVID-19, din anul 2020. Cheia a stat mereu în oamenii din jur și în sprijinul lor, în efortul lor, în contribuția lor. Cred că aceste momente ne arată care sunt liderii formali și nonformali pe care ne putem baza ca organizație, dar și ca societate. Din astfel de momente învățăm și ne schimbăm, devenim mai adaptabili și mai eficienți.
Puterea seduce, pozițiile înalte creează un ecou în jurul nostru. Cum vă asigurați că nu trăiți într‑o cameră a oglinzilor, ci într‑un spațiu în care auziți și adevărul inconfortabil?
Aproape toată cariera mea am condus echipe. Stilul meu de lider a trecut prin transformări, odată cu acumularea de experiență. Nu mă tem să le pun întrebări inconfortabile colegilor mei, pentru că experiența ne-a arătat că din ele vin răspunsuri care sunt pline de insighturi valoroare, chiar dacă vin cu anumite provocări.
Într‑un business orientat spre profit, cum definiți „succesul etic”? Ați refuzat vreodată o oportunitate de afaceri pentru că simțeați că nu este „corectă”?
Etica e parte din strategia noastră de business și din alegerile din viața mea de zi cu zi. Pe scurt, succesul etic înseamnă să nu compromiți valorile pentru un câștig pe termen scurt. Am spus „nu”, de-a lungul timpului, unor oportunități care nu reflectau standardele noastre și voi continua să o fac ori de câte ori va fi necesar.
Ați menționat în trecut importanța încrederii în vânzările consultative. Cum se construiește încrederea când ai în față un client care nu crede nici în produse, nici în brand, nici în oameni?
Încrederea nu vine doar dintr-un pitch convingător sau dintr-o prezentare impecabilă. Încrederea vine din dialog, urmat de acțiuni concrete. Sigur că deschiderea, ascultarea și disponibilitatea de a primi feedback sunt esențiale ca fundament. Dar ce am învățat, în toți anii de lucru în această industrie, este că ceea ce cântărește cel mai mult sunt acțiunile care urmează. Onestitatea, interesul autentic pentru nevoile clientului și dorința de a contribui real la succesul său sunt lucrurile care au funcționat constant în toată cariera mea. Promitem exact ce putem livra și construim relația pas cu pas, cu respect, transparență și soluții adaptate. Dacă rămânem consecvenți în ceea ce spunem și facem, dacă livrăm fără excepție și dacă dovedim că obiectivul nostru e pe termen lung, încrederea vine.
Dacă ați putea trimite o scrisoare către Ileana de la 18 ani, ce i‑ați spune despre carieră, despre lume și despre forța interioară?
I-aș spune să aibă curajul de a spune lucrurilor pe nume și înțelepciunea de a contribui acolo unde simte că poate aduce plusvaloare, chiar și atunci când din exterior pare că luptă împotriva curentului. Și să nu uite de copilul din ea.
Cine este Ileana Nicolae
Ileana Nicolae și-a început parcursul profesional odată cu absolvirea Facultății de Inginerie Mecanică din cadrul Universității Brașov. Ulterior, a urmat un MBA la Open University Business School din Marea Britanie, o experiență definitorie, care i-a consolidat pasiunea pentru business și leadership strategic. La momentul preluării conducerii, Sika România înregistra o cifră de afaceri de 0,5 milioane CHF. Compania a crescut semnificativ, atingând 30 milioane CHF în 2014 și depășind 160 milioane CHF în 2024. Astăzi, Sika România este în top 15 piețe globale din cadrul grupului, alături de țări precum Germania și Franța. Din 2014, de când Ileana Nicolae ocupă poziția de Head of Eastern Europe, și cifra de afaceri a companiei în regiune a crescut semnificativ. Între 2019 și 2024, aceasta a crescut de la 250 milioane CHF la 550 milioane CHF, iar numărul angajaților aproape s-a dublat, de la 900 la 2.026.
Foto: Ileana Nicolae
Acest articol este preluat din ediția print a Revistei CARIERE nr. 297 | Mai 2025
