Overskin – agenția lipici care aduce împreună brandurile și proiectele culturale din România  

Ai fost vreodată la Jazz in the Park? La Electric Castle? Dar la expoziția Efectul Picasso care a avut loc la Muzeul de Artă Recentă în 2024? În toate aceste locuri e posibil să te fi întâlnit, fără să știi, cu Overskin – o agenție‑butic pornită în 2018 de Andrei Lupșa, aflată la intersecția dintre proiectele culturale care au nevoie de resurse și brandurile care le pot sprijini.

Astăzi, Overskin înseamnă aproape 10 oameni care se ocupă și cu creație, și cu parteneriate, și cu marketing. Mai înseamnă Quite Lucky, un proiect de drum and bass pornit acum 2 ani și jumătate, și Overskin Body Marbling, o experiență de tatuaje temporare potrivită pentru orice festival, eveniment sau petrecere.

Despre cum putem lucra mai bine împreună cei care suntem în proiecte culturale sau în companii, despre cum ne raportăm la resurse și ce putem învăța mai bine unii de la ceilalți, l‑am întrebat pe Andrei Lupșa, founder and managing director la Overskin.

Cum ai ajuns să pornești Overskin?

Dacă vrei să ne legăm de naming, el a apărut datorită proiectului Overskin Body Marbling, pe care l‑am început când încă eram la Electric Castle, unde aproape 5 ani am făcut partnerships, marketing și brand activations.

Overskin Body Marbling sunt niște tatuaje temporare foarte cool și mi‑am dat seama că noi, ca agenție, putem fi un layer care vine foarte bine cumva over the skin. Adică peste toată povestea și interacțiunea pe care brandurile o au cu entitățile culturale. În cazurile cel mai des întâlnite, oamenii din industria creativă vorbesc o limbă, oamenii de business, alta și nu există the middle ground care să găsească calea de negociere. Aici intervenim noi.

De ce nu se întâlnesc la mijloc fără a fi nevoie de extra ajutor?

Personal, am trecut prin ambele tabere. Zona de corporație e destul de clară, structurată și știe oarecum ce vrea. Zona de industrii creative e exact cum îi spune numele. Mai creative, mai visătoare.

Aici venim noi: explicăm un pic mai bine de ce o corporație își dorește niște lucruri când e de acord să‑ți finanțeze proiectul. Și, de cealaltă parte, de ce trebuie ca lucrurile să se întâmple cum le‑au gândit organizatorii. Câteodată punem o frână la toate cerințele pe care le au brandurile fiindcă nu se potrivesc și nu ar funcționa cu ce vrea consumatorul să vadă.

Unde intervine Overskin în schema asta dintre companii și proiecte culturale?

Depinde de faza în care ești. Dacă pornim o relație de la o idee pe care o ai în cap și care trebuie dusă mai departe, prima conversație va fi una în care te întreb despre ideea ta. Ce te motivează să faci proiectul ăsta? Ce impact poate să aibă? Ce resurse ai?

Apoi încercăm să punem lucrurile astea într‑o prezentare. Aici intervine un strateg, un graphic designer, crește echipa și încercăm să punem toate ideile astea din cap, în scris.

Și cred că rolul nostru în a crea aceste prezentări e unul foarte important, pentru că vedem mult din perspectiva oamenilor de brand. Ne asigurăm că avem toată informația acolo: long term plans, câți oameni vrea să atingă, profilul de consumatori, pachete de sponsorship, ce se poate oferi și ce se primește. Astfel încât oamenii de brand în măsură să decidă pe niște bugete să aibă informația cât mai clară. Asta văd în continuare și când intrăm în relații în care există deja o prezentare. Lipsesc multe dintre lucrurile pe care o companie și‑ar dori să le vadă, multe din zona de cifre.

Aici, rolul nostru e foarte important, pentru că eu pot să estimez ideea ta și să‑ți spun cam care este valoarea pachetului pe care trebuie să‑l propui. Pot să te ajut să pui un price tag corect pe ce vinzi. Suntem în piața asta de peste 10 ani și înțelegem de ce un proiect costă 50.000 de euro, și nu 5.000 sau de ce va strânge 15.000, și nu 150.000.

Pentru că vin constant către tine proiecte, în funcție de ce le alegi?

În primul rând, trebuie să fie un proiect, o inițiativă sau un antreprenor cu care vibrăm. Iar dacă proiectul există deja, trebuie să fie un proiect pe care noi îl consumăm în mod natural. Ne‑am cumpărat bilete? Atunci ne interesează. Mă gândesc la ce proiecte avem acum – Romanian Creative Week, proiectul României de la Bienală, Atelierele Scânteia. Toate sunt chestii pe care ne vine natural să le sprijinim.

E foarte mult și despre workloadul pe care îl avem, pentru că noi, pe lângă zona de sponsorship, suntem destul de implicați și în diverse proiecte de creație, campanii de advertising și influencing. E o chestie pe care nu o exploraserăm foarte mult în ultimii ani, dar care acum practic e one of our priorities. Mai este și zona de brand activations pe care o facem pentru festivaluri. Venind cu expertiza din Electric Castle și alte festivaluri cu care am lucrat, cred că știm să creionăm concepte interesante pentru branduri ca să se muleze pe specificul unui festival.

Cum s‑au schimbat nevoile companiilor și ale proiectelor culturale de‑a lungul timpului?

Nevoia industriilor creative sau a ONG‑urilor e de resursă financiară; ăsta e motivul pentru care proiectele astea ajung la branduri.

În zona de brand simt că momentele în care lucrurile sunt un pic mai rough sunt cele în care, de fapt, toată lumea suferă. Când vorbim de crize economice, pandemie, incertitudine globală, economică, politică. Astea sunt toate lucruri care influențează conversația între proiecte culturale și diverse companii care pot finanța.

În anii în care nu se întâmplă câte o situație majoră, în principiu proiectele bune își găsesc finanțare. Dar sunt și anii mai complicați, în care pur și simplu nu ai de unde. Oricât de interesant ar fi proiectul tău, găsești foarte greu soluții.

Overskin a crescut de la un om la o echipă de opt. Cum e pentru tine pălăria asta nouă de manager?

Sunt opt oameni pe care îi plătesc lunar. Și sunt foarte happy cu faptul că de la oameni de creație la oameni de strategie, la art director, la social media, la planner, la account manager, toate zonele sunt acoperite. La mine revine mai mult zona de business developing și adus clienți în poveste.

Eu consider că fără oamenii potriviți poți să ai cele mai tari idei din lume. Ideile sunt doar o chestie în capul tău sau pe hârtie. Ce simt câteodată este că nu am ocazia să fiu așa de mult one‑on‑one cu fiecare dintre oamenii ăștia și să le înțeleg nevoile. Să‑i sprijin acolo unde ei își doresc. Sunt săptămâni în care petrec mai mult timp cu 4‑5 dintre, iar cu ceilalți nu pot. Și sunt săptămâni în care e invers. Aici e struggle‑ul meu, pentru că mi‑ar plăcea să simtă toți că le ofer tot suportul de care au nevoie.

De ce simți că ai avea nevoie pentru viitor ca să crești?

Bani. Ăsta e singurul stres major. Cum fac să plătesc oamenii ca să dau drumul la proiecte. Exact struggle‑ul pe care îl au toți cei care vin către noi să‑i ajutăm cu resursa financiară. Și noi avem idei, proiecte, avem oameni buni pe care vrem să‑i plătim la adevărata lor valoare. Și, probabil, dacă te uiți în jur la toți antreprenorii, e subiectul numărul unu. Sau e o jonglare între subiectul ăsta și resursa umană. Fie ai bani, dar nu găsești oamenii potriviți. După care n‑ai bani, dar ai oamenii potriviți și nu știi cum să îi plătești.

Cinci lecții de la Overskin despre cum vinzi un proiect cultural unui brand

1. Speak from the heart. Vorbește despre proiectul pe care îl vinzi așa cum l‑ai povesti unui prieten. În momentul în care faci asta, nu pare nimic forțat. Nu încerca să pari ceva ce nu ești sau să te îmbraci într‑un anumit fel. Eu mă văd cu oameni care sunt la costum tot timpul și mă îmbrac tot cu tricoul ăsta, tot cu lănțișorul ăsta, că ăsta sunt eu. Până la urmă contează ce reușesc să transmit, nu faptul că am și eu un sacou sau nu.

2. Să nu ai niciodată în minte că n-ai spus suficient. Dacă informația nu e suficient de clară, cineva o să ridice mâna și o să zică: „Sună interesant, ajută‑mă cu mai multe informații sau vino cu o chestie mai clară”.

3. Să cunoști foarte bine produsul pe care îl pui în față. Dacă construiești un festival sau un proiect de film, sau un spectacol de teatru, e important să știi foarte multe despre el din toate unghiurile.

4. Fii stăpân pe ce-ți dorești, ce ceri. Omul din fața ta o să se întrebe: „Mișto omul ăsta, vorbește bine despre proiect, dar eu ce pot să fac pentru el?”. Alții or să te întrebe foarte clar: „Ce pot să fac? Ce sumă îmi ceri?”. Din punctul meu de vedere, oamenii care nu sunt familiarizați cu chestia asta nu trebuie să aibă discuția. E o conversație care se poate pune foarte ușor pe hold, zicând: „Vreau să discut mai clar cu echipa și să vin în scris cu ceva foarte concret”.

5. Fă-ți un pic de research despre ce au făcut ei în ultima lună. Găsește diverse campanii și idei pe care le‑au propus. Încearcă să te legi de ele și să vezi unde e intersecția. Și chiar dacă nu există o intersecție între proiectele recente și ce propui tu, cred că e foarte valoros ca omul din fața ta să vadă că tu ți‑ai dat interesul.

CITEȘTE ȘI: Ștefan Dumitrașcu, românul de 31 de ani din Londra care vrea să revoluționeze modul în care sunt testate soluțiile de securitate cibernetică

Foto articol: Andrei Lupșa; credit foto: Tudor Pană