Cum pot companiile să creeze o forță de muncă mai sănătoasă și mai productivă
Deși multe companii tratează inițiativele de bunăstare ca pe un cost suplimentar, o strategie bine gândită pentru sănătatea angajaților poate crește productivitatea, reduce fluctuația de personal și îmbunătăți imaginea organizației. Concluzia apare într-un raport recent, „Thriving Workplaces: How Employers Can Improve Productivity and Change Lives”, care evidențiază modul în care sănătatea angajaților influențează direct performanța organizațională.
Potrivit raportului, primul pas în dezvoltarea unui plan eficient este evaluarea stării actuale a sănătății angajaților. Prin sondaje și analiza datelor privind absenteismul și satisfacția la locul de muncă, companiile pot înțelege ce probleme trebuie abordate urgent și ce impact ar avea implementarea unor inițiative de sănătate pe termen lung.
Strategie pe termen lung
O concluzie importantă a studiului este că inițiativele ocazionale, precum abonamentele la sală sau aplicațiile de mindfulness, nu sunt suficiente. Pentru rezultate durabile, organizațiile trebuie să adopte o abordare sistemică, care să vizeze atât sănătatea fizică, cât și cea psihologică a angajaților. De exemplu, includerea sănătății mintale în strategiile de leadership și îmbunătățirea echilibrului dintre viața personală și cea profesională sunt factori care contribuie la o forță de muncă mai sănătoasă.
Raportul World Economic Forum, realizat alături de McKinsey Health Institute, subliniază și importanța testării și ajustării continue a inițiativelor. Implementarea unor programe pilot permite companiilor să identifice ce măsuri sunt eficiente și care necesită îmbunătățiri. Chiar și schimbările simple, precum pauzele active pentru mișcare sau instruirea managerilor în gestionarea stresului echipei, pot avea un impact major asupra productivității și satisfacției angajaților.
Evaluarea strategiei
Un alt aspect analizat în studiu este necesitatea măsurării succesului inițiativelor. Companiile trebuie să urmărească indicatori-cheie de performanță (KPI), precum reducerea absenteismului, îmbunătățirea satisfacției angajaților și creșterea eficienței muncii. Aceste date nu doar că ajută la ajustarea strategiilor, dar demonstrează și impactul pozitiv al investițiilor în sănătatea angajaților.
Susținerea acestor inițiative de către liderii organizației este crucială. Potrivit raportului, angajații sunt mult mai predispuși să adopte obiceiuri sănătoase dacă văd că liderii lor se implică activ în programele de bunăstare. Companiile care tratează sănătatea angajaților ca pe o prioritate strategică au mai mult succes în implementarea acestor inițiative și în crearea unui mediu de lucru mai echilibrat.
Un exemplu concret prezentat în raport este IKEA Canada, care a introdus „Zile de Wellness” pentru angajați. Această măsură le-a permis să își ia zile libere pentru îngrijire personală, voluntariat sau situații de urgență. Rezultatele au fost semnificative: rata de fluctuație a angajaților a scăzut de la 35% la 24,5%, ceea ce demonstrează impactul pozitiv al unor politici care susțin sănătatea și bunăstarea echipelor.
Integrarea sănătății și bunăstării în cultura organizațională poate duce la o forță de muncă mai motivată, mai rezistentă și mai productivă, ceea ce oferă un real avantaj în mediul de afaceri, alături de beneficiile pentru angajați.
CITEȘTE ȘI: Un număr tot mai mare de profesioniști în resurse umane folosesc AI în activitatea lor
Foto: ID 353890053 © Yuri Arcurs | Dreamstime.com