Când e timpul să pleci de la un job „comod” și de ce trebuie să faci acest lucru
Un loc de muncă „comod” poate părea ideal la prima vedere: stabilitate financiară, predictibilitate, volum de muncă gestionabil și un mediu lipsit de stres excesiv. Pentru mulți profesioniști, această combinație este suficientă ca să rămână pe termen lung într-o organizație, chiar și atunci când sentimentul de împlinire profesională dispare treptat. Însă, comoditatea poate deveni o capcană subtilă care împiedică evoluția și generează stagnare.
Corina Neagu, fondator DARE – Development Advice & REsources, trainer și consultant în resurse umane, subliniază că „un job «comod» este adesea definit prin stabilitate, predictibilitate, stres redus și o zonă de confort. Însă, comoditatea nu este întotdeauna sinonimă cu împlinirea profesională sau cu progresul în carieră”.
Semnele că este timpul să pleci
Decizia să pleci de la un job comod nu este nici ușoară, nici imediată. Totuși, există câteva semnale clare care indică faptul că această alegere ar putea fi necesară pentru sănătatea profesională și personală pe termen lung.
Lipsa provocărilor și a dezvoltării
Dacă jobul actual nu mai oferă oportunități de învățare sau de dezvoltare a competențelor, există riscul real de plafonare. „Dacă nu mai înveți nimic nou și nu îți dezvolți competențele, jobul devine o rutină care, în timp, poate conduce la demotivare și pierderea pasiunii pentru profesie”, explică Corina Neagu. Lipsa provocărilor limitează adaptabilitatea și relevanța pe piața muncii, iar în contextul actual, aceste două atribute sunt esențiale pentru cariere sustenabile.
Blocaje în evoluția profesională
Un alt semnal important este absența oportunităților de avansare. Corina Neagu atrage atenția că „atunci când structura organizației sau cultura nu permit evoluția profesională, este posibil ca jobul actual să devină o limitare, nu un sprijin”. Uneori, barierele pot fi legate de ierarhii rigide, de lipsa unui plan clar de succesiune sau de o cultură organizațională care favorizează status quo-ul.
Demotivare și epuizare emoțională
Un loc de muncă „comod” poate părea confortabil la suprafață, dar dacă te simți din ce în ce mai puțin entuziasmat sau lipsit de energie în activitatea zilnică, este un semn că stagnarea își spune cuvântul. „Dacă te simți plafonat, indiferent sau epuizat emoțional, este timpul să reevaluezi cât de mult îți mai aduce acel job satisfacție și sens”, precizează Corina Neagu. Demotivarea cronică poate afecta nu doar performanța, ci și starea de bine generală.
Nealinierea valorilor personale
Valorile companiei pot evolua diferit față de cele personale sau, pur și simplu, pot deveni incompatibile în timp. „Când cultura companiei nu mai reflectă cine ești sau cine vrei să devii, este dificil să găsești motivație autentică pentru a continua acolo”, adaugă Corina Neagu. În astfel de situații, deciziile organizației pot intra frecvent în conflict cu principiile personale, ceea ce generează frustrare și nemulțumire.
Schimbări personale și contextuale
Schimbările din viața personală, fie că vorbim despre priorități legate de familie, sănătate sau nevoia de relocare, pot redefini ceea ce înseamnă „jobul potrivit”. Chiar și un loc de muncă stabil poate deveni inadecvat dacă nu mai răspunde nevoilor actuale.
Situații abuzive
Există și cazuri în care decizia să pleci este imperativă: abuzurile din partea angajatorului, fie că sunt legate de mediu toxic, lipsa de respect sau practici incorecte. Niciun beneficiu aparent al „comodității” nu justifică acceptarea unor astfel de situații.
Efectele stagnării în carieră
Corina Neagu spune că, „fenomenul cunoscut sub numele de Career Stagnation este bine documentat în literatura de specialitate. Greenhaus și Callanan (2006) arată că stagnarea profesională poate conduce la scăderea satisfacției în muncă, diminuarea performanței și, în cele din urmă, afectarea bunăstării generale“.
Menținerea pe termen lung într-un loc de muncă unde nu mai există progres sau aliniere valorică poate avea efecte negative atât asupra carierei, cât și asupra echilibrului personal. De aceea, evaluarea periodică a propriilor obiective și a compatibilității cu jobul actual este esențială.
Când devine „comoditatea” un risc?
De multe ori, ceea ce pare „comod” este de fapt o formă de evitare a schimbării sau de teamă față de necunoscut. Corina Neagu avertizează că „comoditatea poate fi o formă de autosabotaj dacă ne ține blocați într-un spațiu în care nu mai creștem”.
Decizia de plecare de de la un job comod nu înseamnă neapărat că urmează o perioadă instabilă sau riscantă. Înseamnă, mai degrabă, alegerea unui drum care oferă oportunități de creștere, autenticitate și împlinire profesională.
CITEȘTE ȘI: Poveste de brand. De la ce vine numele Pepsi
Foto: ID 43861305 ©Andrey Popov | Dreamstime.com