Cum si in ce domeniu poti sa-ti gasesti un job la Bruxelles
Probabil ca multi dintre dumneavoastra va intrebati daca pregatirea pe care o aveti va permite sa gasiti un loc de munca in sectorul privat al Bruxelles-ului european. Sutele de romani care activeaza deja in acest sistem pot sa confirme ca dimensiunea privata a afacerilor europene nu este de neglijat.
Sa conturam schematic pregatirea necesara pentru a lucra in Bruxelles. Daca ne referim la educatia formala, candidatul trebuie sa aiba deja o diploma, chiar daca aceasta este dintr-o universitate romaneasca. Un master efectuat intr-o tara vest-europeana este de asemenea o necesitate practica, dar nu un criteriu strict. Studiile doctorale sunt cu doua taisuri. Daca ai doctoratul, lumea te va intreba in Bruxelles “Ce cauti pe aici?”. Cu pregatirea pe care o ai nu iti vor da de facut o "munca de jos", pentru ca esti prea calificat. Asta nu inseamna ca nu poti sa pui in valoare o astfel de distinctie academica, obtinuta in Romania sau in alta tara. Mare atentie insa la situatia "am inceput doctoratul si sper sa il termin curand". Nu multi directori generali sunt incantati ca angajatii lor sa aiba si alta activitate, care ii poate deconecta de la jobul pe care trebuie sa il presteze.
Limbile straine sunt foarte importante. Fara limba engleza, nu se poate face nimic, franceza este un plus, iar daca ai cunostinte de limba germana, este si mai bine. Italiana si spaniola nu fac diferenta, fiind multi italieni si spanioli in Bruxelles.
Educatia nu se rezuma doar la diplome si limbi straine. Educatia non-formala, obtinuta prin activitatea derulata in organizatii non-guvernamentale, partide politice sau sindicate este la mare pret. Romania si romanii sunt foarte deficitari pe acest palier. Prea putini studenti sunt activi in miscari asociative, si e pacat. Cine vrea sa-si mareasca sansele de reusita de a lucra in structura europeana si chiar in cea internationala trebuie sa se implice, sa stie sa organizeze conferinte si dezbateri, sa stie sa redacteze un buget si un raport financiar, sa stie sa scrie un comunicat de presa si, in primul rand, sa stie sa se miste repede si eficient.
Trecand la educatia informala, data de experienta de lucru acumulata de-a lungul vietii, e greu sa se pretinda mult de la tineri. Nu e rau daca ai facut un stagiu sau ai lucrat in Romania cate ceva, dar toleranta este mare in acest sector curricular.
Daca doriti sa lucrati in Bruxelles, cautati sa intelegeti mai mult decat mecanismul institutional. Incercati sa va specializati treptat pe anumite politici sectoriale, fie cea de mediu, energie, trasporturi, finante etc. Nu da bine daca la un interviu nu ai habar ce reprezinta prescurtari precum WWF sau CEFIC si soliciti un job ca expert pe politicile de mediu.
Recomandarile deschid usi in Bruxelles, dar nu ele fac diferenta. Daca ai o "marfa" proasta degeaba ai o buna strategie de marketing. Nimeni nu va plati 1.500 euro pe luna pentru ceva de care nu are nevoie.
Chiar daca in Romania putini mai cred ca expertiza pe anumite sectoare conteaza, consider ca exista oportunitati pentru cei care au cunostinte despre mecanismul comunitar. Este paradoxal, dar, pentru romanii care doresc sa activeze in acest domeniu, oportunitatile contemporane sunt mai prezente in Bruxelles decat la Bucuresti sau – cu siguranta – la Cluj.
Ca si punct de intrare, pentru cei care sunt la primele experiente de Bruxelles, le sugeram sa "intre" pe ofertele organizatiilor neguvernamentale sau federatiilor industriale, iar apoi sa treaca treptat spre consultanta si – de ce nu – spre corporatii.
Doua surse de verificat pentru a vedea oferta de joburi comunitare: site-urile jobs.euractiv.com si eurobrussels.com.
Tendintele pietii bruxelles-eze
La cinci ani de la aderarea la Uniunea Europeana, deci pana la 1 ianuarie 2012, teoretic Romania trebuie sa isi completeze cota de tara ca membra a UE in institutiile europene. La o privire superficiala veti zice ca acum e momentul de actiune. Intr–un fel da, dar multi romani s–au gandit la asa ceva de acum 2–3 ani.
Pentru Romania este importanta insa optimizarea relatiilor intre structurile publice si private romanesti cu structura comunitara. Ne referim aici la coordonarea lobby-ului romanesc, la consolidarea imaginii de tara si a prezentei romanesti in spatiul european. Romania trebuie sa isi calibreze strategia pe situatia actuala, membru al UE, iar sectorul privat trebuie implicat in acest mecanism. Abordarea sectoriala este necesara si trebuie sa incurajam industria romaneasca sa se racordeze la dinamica legislativ-comunitara, chiar cu prezente fizice permanente in mediul de Bruxelles.
Pana acum au trimis reprezentanti la Bruxelles doar cateva intreprinderi romanesti din sectorul IT, energetic si al automobilelor, in parte pentru ca au realizat importanta faptului ca avem din 2007 o a doua capitala la Bruxelles sau pentru ca au fost indemnate sa o faca, de investitorii europeni din spatele lor, constienti de mai multa vreme de importanta nodala a capitalei europene. Exista, de asemenea, intentii din partea mediului academic de a construi capete de pod la Bruxelles. Companiile romanesti sunt si ele incipient reprezentate prin intermediul unor birouri ale patronatelor si federatiei IMM-urilor.
Un recent studiu al PricewaterhouseCoopers calculeaza, de exemplu, ca in urmatorii 15 ani vor putea aparea circa 190 de companii multinationale noi cu capital majoritar romanesc – cam tot atatea cate vor fi create in Ungaria sau Ucraina, dar mai putine decat cele care urmeaza sa fie generate in Polonia (290) sau Rusia (930). Doar aceste multinationale romanesti vor crea cateva sute de locuri de munca in Bruxelles-ul european
Pe termen mai scurt insa, intrevedem o dublare a numarului de romani din Bruxelles-ul european in urmatorii cinci ani, prezenta datorata cotei Romaniei in institutiile europene, dar si unei "penetrari" mai active de catre romani a secretariatelor grupurilor de interese.
Dan Luca este directorul retelei europene EurActiv, expert in afaceri europene si fondator al Clubului "Romania-UE" Bruxelles. Are 39 de ani si se afla la Bruxelles de 14 ani.