Curiozitatea intelectuală, un ”must have” pentru tinerii care vor să se angajeze
Mesajul angajatorilor pentru noile generații de absolvenți: Căutăm candidați care au curiozitate intelectuală. Degeaba ai 10 la școală dacă nu mai înveți după ce ai intrat în câmpul muncii!
Curiozitate intelectuală, colaborare, adaptabilitate și autonomie. Acestea sunt competențele pe care le caută angajatorii atunci când recrutează candidați proaspăt ieșiți de pe băncile școlii, în contextul în care, în lipsa experienței de lucru, competențele de tip soft cântăresc mult mai mult decât competențele tehnice în decizia de angajare.
”Curiozitatea intelectuală pe care o căutăm la candidați atunci când facem angajări ține de conceptul de învățare continuă. Toată viața trebuie să învățăm, să ne adaptăm și, uneori, să… uităm ce am învățat pentru că nu mai este aplicabil. Și atunci, în loc să angajăm o persoană care a învățat perfect la facultate și are nota 10, dar care nu (mai) are curiozitate intelectuală, preferăm să luăm o persoană care nu a învățat de 10, dar care învață în continuare, este deschisă la provocări și își asumă responsabilitatea”, a spus Mugur Tolici, Directorul de Resurse Umane al Băncii Naționale a României.
El a fost unul dintre speakerii dezbaterii ”Ce nevoi au angajatorii de la noile generații de absolvenți”, organizată de Facultatea de Management-Marketing din cadrul Universității Româno-Americane în parteneriat cu Revista CARIERE la sfârșitul lunii noiembrie.
Spune-mi ce ai studiat ca să-ți spun în cât timp ”expiri” pe piața muncii
Tinerii trebuie să fie conștineți de faptul că, dacă nu continuă să învețe și după finalizarea studiilor, vor ”expira” foarte rapid din punct de vedere profesional, pentru că ceea ce au învățat la școală este posbil să nu mai fie relevant pentru nevoia angajatorilor.
„Pe zona de învățare continuă noi avem înscriși aproximativ 100 de lideri din cadrul Băncii Transilvania într-un program dezvoltat împreună cu un profesor de la Harvard, Boris Groysberg. El ne spunea că, dacă în urmă cu 40 de ani rata de depreciere profesională era mică – cunoștințele unui inginer, de exemplu, erau valabile de la absolvirea școlii până la pensionare-, prin anul 2000 această rată de perisabilitate a scăzut undeva la 10 ani. Acest lucru înseamnă că, în aproximativ orice domeniu, suntem relevanți în câmpul muncii vreo 10 ani, dacă nu ne actualizăm cunoștințele pe parcurs. După această perioadă fie ”expirăm profesional” și o luăm de la capăt, fie pe parcursul celor 10 ani continuăm să ne reîmprospătăm cunoștințele”, a explicat Nevenca Doca, Director Executiv senior de Resurse Umane în cadrul Băncii Transilvania.
Ea a mai precizat că, în unele zone de tehnologie, această rată a perisabilității profesionale este de 2-3 ani, pentru că schimbările de tehnologii sunt foarte rapide.
Învățarea continuă pe parcursul carierei se poate face prin diverse metode, de la deprinderea unor abilități de la colegi mai experimentați, până la dezvoltarea de competențe cu ajutorul unor cursuri sau vizionarea unor producții de tip TED Talks.
Studenții sunt realiști atunci când vine vorba de așteptările de la viitorul loc de muncă, așa că, de exemplu, cei care urmează o facultate de management sunt conștienți că nu vor obține o funcție de management imediat după absolvire, spun profesorii.
”Piața forței de muncă ne-a arătat că, dacă vrei un post de conducere, trebuie să demonstrezi practic că deții cunoștințe ale științei managementului. Iar în discuțiile de la curs le spun studenților că trebuie să facem clar distincția între managementul empiric și managementul științific. Managementul empiric îl dezvoltăm pe baza experienței, a flerului, a intuiției, pe când managementul științific stă în picioare prin respectarea unor principii, a unor metode de management pe care le învățăm la școală. Și le mai spun că nu toți suntem născuți cu acel fler și acea intuiție și că trebuie să acceptăm asta din prima și că viața va demonstra în ce măsură le avem și în ce măsură impactează rezultatele noastre ulterioare. Dar atâta timp cât cunoaștem principiile, metodele, tehnicile de management, e clar că nu vom lua o decizie care să pună în pericol domeniul condus”, a explicat Laura Georgeta Bărăgan, decan, Facultatea Management-Marketing din cadrul Universității Româno-Americane.
Studenții sunt din ce în ce mai bine informați atunci când își selectează primul loc de muncă și citesc din experiența altor candidați la compania la care aplică, însă nu se mai intră în câmpul muncii doar de dragul de a lucra, a explicat Costin Tudor, fondatorul platformei Undelucrăm.ro, cea mai mare comunitate online a angajaților din România.
”Eu, când am intrat în câmpul muncii, timp de trei luni nici nu am știut ce salariu am și eram la o facultate grea, cu program foarte strict. Acum lucrurile s-au mai schimbat, studenții se informează mai mult când aleg un loc de muncă. Părinții studenților actuali sunt mai potenți financiar decât părinții noștri, puterea de cumpărare a crescut, iar studenții se informează, caută mai multe opțiuni de angajare, aplicate pe nevoile lor”, a explicat Costin Tudor. Totuși, el a mai spus că există în continuare un decalaj între cunoștințele cu care ies tinerii de pe băncile facultății și ce așteptări au angajatorii de la aceștia.
Autonomia angajaților, în topul competențelor apreciate de angajatori
Nevenca Doca a adăugat că se așteaptă tinerii să știe câte ceva după facultate, dar nu se așteaptă să cunoască profesia în detaliu, întrucât există programe de instruire pregătite în cadrul băncii pentru acest lucru.
”Am definit trei competențe esențiale pentru succesul pe termen lung, valabile pentru toți angajații noștri, indiferent de funcție, ierarhie sau generație. Prima este colaborarea. Așteptăm ca noii colegi să fie dispuși să colaboreze, să-și împărtășească cunoștințele și să înțeleagă interdependențele dintre activități. De exemplu, dacă întârzii cu o sarcină, să știi că acest lucru îl afectează pe următorul coleg a cărui activitate depinde de rezultatul muncii tale. A doua este adaptabilitatea, iar a treia este autonomia. Ne dorim colegi care să nu aibă nevoie de ghidare la fiecare pas. Dacă obiectivul este clar, iar resursele sunt la dispoziție, autonomia devine cheia performanței”, a adăugat Nevenca Doca. În ceea ce privește adaptabilitatea, ea a dat exemplul personal și a adăugat că, deși lucrează de 22 de ani în cadrul aceleiași bănci în departamentul de resurse umane, nu a avut doi ani profesionali care să aibă provocări similare, așa că a trebuit să se adapteze în mod constant.
Atunci când au o experiență mai puțin plăcută, cum ar fi un feedback negativ la locul de muncă, tinerii trebuie să privească acest tip de comunicare ca pe un instrument de dezvoltare, care le va aduce beneficii atât pe plan profesional, cât și pe plan personal.
”Autonomia este mină de aur pentru angajatori. Iar această competență nu se dezvoltă doar atunci când așteptăm să ni se spună când greșim. Poate angajatorul nu va spune unui tânăr când greșește, dar rolul tânărului este să întrebe, să ceară feedback, chiar dacă acesta este negativ. Un feeeback negativ oferit la timpul potrivit în contextul potrivit poate face minuni din punctul de vedere al dezvoltării de noi competențe pentru tineri”, a explicat Ionela Borsan, recruitment manager în cadrul companiei de recrutare și închiriere de forță de muncă în regim temporar Prohuman.
Ca să fii un manager bun, trebuie să îți pese de oameni
În ceea ce privește trăsăturile unui bun manager, acestea au legătură în primul rând cu grija față de oameni, cu sentimentul că managerului îi pasă de ceea ce se întâmplă cu persoanele din subordinea lui.
”Dacă ești manager și nu îți pasă de oameni, atunci, teoretic și optim ar fi să nu deții o funcție de management. Dacă vrei să fii singur în lumina reflectoarelor, e foarte bine, dar nu condu echipe. Dacă nu îți pasă de oameni, dacă nu îți asumi responsabilitatea atunci când cineva din echipa ta greșește și dacă ești primul care își asumă rezultatele pozitive, atunci nu trebuie să fii manager”, a mai spus Mugur Tolici de la BNR.
De aceeași părere este și Nevenca Doca de la Banca Transilvania, care spune că a fi manager bun nu e o competență care se învață la școală.
”Ca să fii un manager bun, trebuie să îți pese de oameni, să îți placă oamenii, să iubești oamenii, iar asta nu se învață la nicio școală. Niciunul dintre noi nu cred că se îndrăgostește de un KPI (indicator de performanță – n.red.). Oamenii se „îndrăgostesc” de alți oameni, în sensul că le place să lucreze împreună, într-o atmosferă plăcută, de încredere, iar munca lor să aibă un impact”, a mai spus Nevenca Doca.
În opinia ei, cei care se află în căutarea unui loc de muncă trebuie să încerce să își găsească un job în care munca să îi energizeze, nu să îi stoarcă de energie. Iar dacă vocabularul folosit este de a ”scăpa de la muncă la ora 5”, probabil că locul de muncă nu este potrivit și nici succesul sau oportunitățile de promovare nu vor exista.
”Probabilitatea să fii remarcat și propus pentru o promovare sau pentru o creștere salarială crește dacă ești implicat, dacă ai rezolvat o situație care putea degenera într-o criză sau dacă i-ai întrebat și pe alți colegi cu ce poți să îi ajuți”.
18% dintre studenții Universității Româno-Americane provin din alte țări
Universitatea Româno-Americană are în prezent 2.500 de studenți care învață în cele 7 facultăți ale instituției de învățământ.
”Școala noastră acoperă nevoile angajatorilor din zona de business, prin specializări precum management-marketing, afaceri internaționale, finanțe-contabilitate, turism, informatică managerială, drept, dar și sport (kinetoterapia este una dintre cele mai noi specializări), cu predare în română și în engleză”, a spus Costel Negricea, rector în cadrul Universității Româno-Americane. Circa 18% din totalul studenților universității sunt studenți internaționali, cei mai mulți provenind din state din Asia și din Africa.
Instituția de învățământ are parteneriate cu majoritatea companiilor mari din România, iar din anul II de facultate studenții fac practică în companii.
”Studenții fac practică în companii câte cel puțin 3 săptămâni, însă mulți participă la programe de internship de 2-3 luni, iar unii dintre ei ajung angajați part time. Uneori, din păcate, se angajează și full time și ajung din ce în ce mai puțin la ore, de aceea încercăm mereu să discutăm cu angajatorii să fie mai flexibili cu privire la program”, a spus Lucian Botea, prorectorul Universității Româno-Americane.
Autori: Ștefania Pică & Adelina Mihai
Acest articol este preluat din ediția print a Revistei CARIERE nr. 293