Femeile din domeniul culturii câștigă mai puțin decât bărbații în UE, iar decalajul persistă și în România
Deși femeile lucrează în număr aproape egal cu bărbații în sectorul cultural european, disparitățile salariale rămân considerabile. La nivelul Uniunii Europene, 16,1% dintre femeile angajate în activități culturale erau considerate lucrătoare cu venituri mici în 2022, în timp ce doar 11,2% dintre bărbați se aflau în aceeași situație, potrivit datelor Eurostat.
Diferența de aproape 5 puncte procentuale confirmă faptul că accesul la locuri de muncă nu garantează și accesul la o remunerație echitabilă. Deși a făcut progrese în asigurarea echilibrului în ceea ce privește ponderea femeilor și bărbaților angajați în sectorul cultural în 2024, România nu face excepție de la această tendință europeană, legată de veniturile diferite.
Diferențele salariale sunt întâlnite, însă, în mare parte dintre domeniile profesionale, atrage atenția Simona Voicescu, președinta Asociației Necuvinte.
„Diferențele salariale dintre femei și bărbați în România, dar și la nivel global, persistă dintr-o combinație complexă de factori sociali, culturali, economici și instituționali. Nu este doar o problemă de discriminare directă, ci un întreg sistem de factori care generează și întrețin acest decalaj. Există și o segregare ocupațională, femeile sunt mai des angajate în domenii mai slab plătite cum ar fi: educația, asistența socială, sănătatea etc pe când bărbații domină domenii foarte bine plătite din IT, inginerie, finanțe, construcții. Maternitatea este penalizată de angajatori peste tot în lume, pe de o parte ca blocaj în avansarea profesională, stagnare salarială după întoarcerea din concediul de maternitate, dar și pentru că de multe ori persoanele care aleg norma part-time sau cu timp redus sunt mamele care nu au cu cine lăsa copii, nu au acces sau nu-și permit un serviciu de babytsitting, creșe, after-school”, explică Simona Voicescu pentru Revista CARIERE.
Totodată, ea atrage atenția asupra presiunii la care sunt supuse femeile în mediul profesional.
„Presiunea pe femei este întotdeauna de două ori mai mare: să dovedească în medii dominate de bărbați că sunt la fel de bune sau, nu de puține ori, mai bune, în timp ce se ocupă de familie și administrează si casa, bugetul familiei, cumpărăturile, vacanțele și starea de sănătate a întregii familii. Există, bineînțeles, și discriminarea directă, în care femeile sunt plătite mai puțin pentru muncă identică prestată de bărbați, în special în companii care nu au transparență salarială sau standarde clare de evaluare”, potrivit acesteia.
Diferențe salariale în toate subsectoarele culturale
În toate activitățile culturale analizate, procentul femeilor cu salarii mici a fost mai mare decât al bărbaților. Cel mai mare dezechilibru a fost înregistrat în sectorul tipăririi și reproducerii de suporturi media înregistrate, unde 25,9% dintre femei aveau venituri scăzute, comparativ cu 12,4% dintre bărbați, mai arată datele Eurostat.
Un alt domeniu semnificativ afectat este cel al producției de filme, emisiuni TV, înregistrări audio și publicare muzicală, unde 23% dintre femei aveau salarii mici, față de 15,1% dintre bărbați.
România: echilibru în ocupare, dar nu și în venituri
România se numără printre cele trei țări din UE (alături de Grecia și Austria) care au atins în 2024 un echilibru aproape complet între femei și bărbați în angajarea în sectorul cultural. Însă această paritate nu se regăsește în structura salarială, în care tendințele europene se mențin.
Și în cazul țării noastre, diferențele de venituri sunt întâlnite în majoritatea domeniilor, mai spune Simona Voicescu.
„În România, problema este adâncită de: lipsa creșelor, prejudecăți sociale persistente, slaba aplicare a legislației privind discriminarea de gen. Este o problemă structurală, suntem produsul stereotipurilor încă din școli, învățăm despre meserii de femei și meserii de bărbați, în același timp suntem presate de societate să ne întemeiem o familie și să facem copii pentru că ăsta este rostul nostru, cu studii sau fără. Este o discuție lungă și s-au făcut progrese, dar mai avem foarte mult de lucru cu noi dar și la nivel de companii, prin adoptarea unor politici anti-discriminare și anti-hărțuire, a unor sisteme de evaluare a performanțelor bazate pe meritocrație și rezultate, nu “riscul” pe care compania și-l asumă angajând sau promovând o femeie care ar putea să își dorească și copii la un moment dat în viața ei. Slaba reprezentare a femeilor în funcții de conducere este un rezultat direct a tot ceea ce am menționat mai sus, cu tot progresul înregistrat în ultimii 20-30 de ani la nivel global, suntem în continuare victimele rolurilor de gen create de generațiile din urma noastră”, explică președinta Asociației Necuvinte.
CITEȘTE ȘI: Cum a ajuns România să aibă doar două femei în Guvern | Expertă în egalitate de gen: Este dezamăgitor
Foto: ID 2915791 © Zolka | Dreamstime.com