Flexibilitatea aparentă din remote ascunde tensiuni mintale reale

Modelul remote oferă libertate, dar schimbă în profunzime modul în care oamenii își trăiesc ritmul. Studiul SCIRP publicat în 2025 confirmă că 75% dintre respondenți simt o accentuare a stresului în regim remote. Mulți spun că orele câștigate prin evitarea navetei se transformă în timp nedefinit petrecut în fața ecranelor. Granițele dintre muncă și viață personală se estompează astfel.

Relațiile slăbesc în izolare

Conectarea prin ecrane nu poate înlocui interacțiunile reale. Angajații care petrec luni în sistem hibrid sau exclusiv remote pierd accesul la relații spontane, la feedback autentic și la reperele culturale ale companiei. Studiul menționează o creștere cu 40% a sentimentului de izolare socială. Lipsa apartenenței fragilizează stima de sine și încrederea profesională.

Epuizarea emoțională se instalează lent

Suprasolicitarea digitală nu doare imediat, dar lasă urme adânci. Psihologii observă cum orele în fața platformelor video solicită atenția și reacțiile într-un mod artificial. Angajații simt nevoia să performeze constant în fața camerei. Oboseala emoțională rezultată nu este recunoscută în timp real și se manifestă prin epuizare, iritabilitate sau lipsa motivației.

Nevoile personale contează mai mult

Psihologul Goșa Carmen Dolores explică modul în care munca remote obligă la o reevaluare personală pentru Revista CARIERE. „Este important să devenim atenți la nevoile noastre. Nevoile emoționale, psihologice, fiziologice, nu dorințe. Această atenție la sine permite oamenilor să conștientizeze cum le afectează mediul profesional starea emoțională și psihologică. Iar această conștientizare duce la alegeri mai sănătoase, inclusiv aceea de a spune „nu” atunci când o sarcină sau un mediu de lucru încalcă nevoi fundamentale,” explică psihologul.

Există dileme pentru care se pot obține răspunsuri. „Se poate ajunge la conștientizarea efectelor pe care le are o acțiune asupra propriei persoane și se poate să începi să distingi ce nevoi îți împlinești prin activitate și ce nevoi rămân neîmplinite. De aici pot fi extrase argumente pentru susținerea refuzului de a lucra de la birou, de exemplu, și pentru întărirea argumentelor privind dezvoltarea resurselor profesionale când activitatea se desfășoară remote,” explică psihologul.

Rutinele emoționale salvează echilibrul

Specialiștii în sănătate mintală recomandă rutine clare pentru păstrarea sănătății psihice. Începerea zilei cu ritualuri personale, pauzele reale și delimitarea fermă a timpului de lucru devin necesare. Platformele interne pot găzdui sesiuni de respirație, dialoguri deschise cu psihologi sau activități de coeziune. Fără intervenții asumate, presiunea se acumulează.

Liderii trebuie să devină conștienți

Managerii pot identifica primele semne de dezechilibru emoțional. Lipsa implicării, irascibilitatea sau absențele dese indică un angajat care nu se mai regăsește. Leadershipul de azi cere empatie, vigilență și conversații autentice. Acolo unde nu există încredere, nici performanța nu rezistă.

CITEȘTE ȘI: Românii aleg joburile remote și schimbă regulile jocului

Foto: ID 214010622 | At © Dark1elf | Dreamstime.com