Ilie Pană, tânărul care și-a transformat visul într-o poveste de succes antreprenorial
De la un vis la realitate – o extraordinară călătorie care a scris una dintre cele mai frumoase povești antreprenoriale din România. O poveste despre pasiune și curaj, despre transformare, obstacole și oportunități, al cărei protagonist este Ilie Pană.
O poveste inspirațională, al cărei prolog a fost construit pe un vis. Un VIS atât de mare, încât părea că doar cu un efort titanic l-ar fi putut atinge. O poveste în care, dincolo de cuvinte, epilogul e palpabil și măsurabil: două afaceri solide, aproape lecții de comerț electronic. Și asta deoarece, în ambele afaceri, promovarea și vânzarea produselor se desfășoară exclusiv în mediul digital, un univers pe care Ilie l-a transformat într-un ținut de basm al posibilităților nelimitate, un ținut în care în care zi de zi își hrănește succesul printr-o legătură autentică și directă cu clienții.
Nu se sfiește să recunoască că a pornit de la zero: zero capital, zero experiență în domeniu, zero echipă. Dar avut ambiție și … acel “un vis” ce nu-i dădea de mulți ani pace: să aibă propria fabrică în România. Astăzi are, într-adevăr, propria fabrică, Laboratorul de Șosete, și este asociat într-o alta, Farmacia de Detergent.
Cum a răzbit? Învățând. Învățând mult și înconjurându-se de oameni la fel de extraordinari, mânați de aceleași idealuri și valori, alături de care a înțeles puterea uriașă a Bunătății, Iubirii, Sincerității și Generozității. Împreună au reușit să construiască în jurul lor și al celor două afaceri o comunitate loială și să-și extindă impactul prin transparență, accesibilitate și un marketing digital inovator.
Ilie Pană este eroul principal și în cel mai noul episod din seria Work Life Choices, interviuri speciale cu oameni speciali, un proiect susținut de Ascendis și Revista CARIERE.
În prezentarea ta, menționezi că ai început o afacere în România de la zero – fără capital, fără experiență în domeniu și fără echipă. Ce te-a determinat să pornești pe acest drum? Despre ce a fost vorba în acel ”big bang” antreprenorial? De regulă e vorba de pasiune, ambiție, inspirație, curaj sau poate chiar o doză de inconștiență a vârstei. La tine ce a fost?
Eram antreprenor de la 19 ani, iar în jurul vârstei de 30 de ani mi-am dorit foarte mult să intru în zona de producție, tot ca antreprenor. Înainte de această fază, activitățile mele antreprenoriale constau în plasarea forței de muncă, organizare târguri și expoziții. Voiam să trec la alt nivel. Voiam să creez ceva palpabil. Îmi doream cu ardoare să creez o valoare adăugată palpabilă, care să ajungă în casele oamenilor. De aici s-a născut ideea de a avea o fabrică.
Da, în noua mea activitate, aceea de a crea o fabrică, nu aveam nici experiență în domeniu, nici echipă, nici capital. Însă, aveam deja o bogată experiență în antreprenoriat încât să știu foarte bine ce sunt capabil să învăț și la ce riscuri mă expun. Deci, nu are legătură cu inconștiența vârstei, cu siguranță nu se poate spune așa ceva. Are legătură cu o dorință arzătoare de a crea ceva important și de încredere în capacitatea de a reuși acest lucru. Nu în ultimul rând, e vorba și de curajul de a intra într-o zonă de imens disconfort pentru a-ți satisface un VIS.
În fapt, niciodată lucrurile de care ai întrebat nu există. Orice creație a avut la un moment dat o origine. Da, nu aveam capital, dar am făcut rost de el prin instrumentul fondurilor europene. Da, nu aveam echipă, nici măcar nu aveam de unde să iau oameni pregătiți în domeniu și furnizorii de echipamente îmi spuneau literalmente că sunt nebun că pornesc această afacere fără un tehnician, dar am știut că pot eu să învăț și apoi să îi învăț pe alții.
În viață, ca să transcedem dintr-o stare în cu totul altă stare, cu totul diferită, e nevoie de o rupere totală. Spre exemplu, pentru a transcende din starea de a fi angajat într-o firmă multinațională cu un job confortabil în starea de a avea propria afacere, e ca și cum e nevoie să schimbi starea de agregare a unei materii. Pentru acest lucru este nevoie de o ruptură, de un efort titanic, de schimbarea paradigmei, de modificarea tuturor obiceiurilor, de sacrificii majore.
De ce tocmai șosete? Și de ce ”Laboratorul de șosete”, o alegere de nume inspirată, dar ușor neconvențională pentru domeniul de activitate?
Am ales șosete pentru că am considerat că pentru prima mea activitate de producție este un domeniu pe care pot să îl stăpânesc mai ușor. Producția presupune lucrul cu software de programare și roboți. Eu sunt pasionat de tehnologie, mă pricep la computere, știu să scriu și cod, am considerat că mă descurc ușor.
De asemenea, cu suma pe care o aveam la dispoziție prin proiectul de finanțare (±200.000 EUR) puteam să creez în domeniul șosetelor o fabrică la un volum minim de eficiență. Eu mă gândisem și la alte domenii, chiar și la fabricarea sticlei sau a lentilelor de contact, însă investițiile și know-how-ul erau mult mai greu de procurat.
Mai mult, știam că există multiple moduri în care aș putea să îmi vând producția. Puteam să fac șosete pentru branduri consacrate, să-mi fac propriul brand și să îl vând prin magazine, să fac un magazin online de șosete. În plus, puteam să fac șosete de zi cu zi, șosete pentru activități sportive, șosete cu desene, șosete promoționale pentru companii etc. Cumva, aceste posibilități îmi dădeau curajul că ceva voi reuși.
Cu privire la numele de brand, de fapt, Sock Laboratory a fost numele pe care l-am ales pentru brandul fabricii prin care să promovez internațional serviciile de producție de șosete la comandă. Nu mă gândisem la acest nume pentru un brand de șosete pentru consumatorul final. Aveam alte branduri la care mă gândisem pentru vânzarea propriilor noastre șosete. Și anume, Rusalio era unul dintre ele, care avea ca simbol musculița “Rusalia” care trăiește o singură zi. Un altul era OKAOKO, un nume pe care îl visasem eu într-o noapte. Recomand să nu faceți în practică ceea ce visați noaptea. Nu e chiar un mod inteligent de a face business. 🙂
Nu mă gândisem să facem șosete simple de toată ziua, aceste două branduri vizau un segment premium, urmăream că prin ele să facem șosete mai deosebite. Dar, la un moment dat, am fost în situația de a pune standuri cu șosete în supermarketuri de cartier. A trebuit să venim repede cu un brand de șosete esențiale de toată ziua. Am zis Laboratorul de Șosete nu sună rău, chiar e interesant. Deja aveam tot manualul de brand pentru acest concept, prin faptul că îl creasem pentru serviciile fabricii. A fost doar o alegere pentru a economisi timpul. A funcționat de minune.
Mesajul acestui brand, Laboratorul de Șosete, așa cum a fost intenționat de la început este că noi suntem o fabrică de șosete, nu avem un brand de șosete creat cu o fabrică din Turcia sau din China. Noi nu suntem doar revânzători. Noi producem. Mai mult decât atât, cuvântul “laborator” trimite cu gândul la ideea că noi suntem atenți la cele mai mici detalii, că facem aceste produse în mod științific, că facem teste, experimente etc. Toate aceste lucruri nu sunt doar iluzii, chiar sunt adevărate. De asemenea, asocierea celor doi termeni, care aparent nu au nicio legătură, este o trăsătură a stilului artistic “suprarealism” pe care îl iubesc, tip Salvador DALI.
A urmat ”Farmacia de Detergent”. Era aceasta o ”farmacie” încă de la început, adică și înainte de a apărea tu în peisaj, sau era doar o ”fabrică”, pe care tu ai ridicat-o la rang de ”farmacie” pentru a se potrivi cu fratele mai mare ”laborator”?
Într-un singur an, am testat 9 metode diferite de vânzare la Laboratorul de Șosete. Eu sunt o persoană extrem de nerăbdătoare. Dacă văd că ceva nu funcționează, nu aștept rugându-mă că se va întâmpla o minune să-l facă să funcționeze. Imediat testez altceva și, de cele mai multe ori, prin această metodă găsesc rețeta care dă rezultatele dorite.
Așa că, punând pe roate Laboratorul de Șosete prin metoda de vânzare pe care cred că eu am creat-o în România, și anume “din fabrică direct la oameni acasă fără intermediari”, și promovare prin marketing de tip personal, am devenit destul de viral și discutat în rândul antreprenorilor.
Cumva, așa i-am întâlnit pe asociații noștri de la Farmacia de Detergent, familia Ungureanu. Ramona Ungureanu m-a sunat și m-a întrebat dacă se poate aplica metoda mea și la detergent, pentru că prin comerțul clasic lucrurile mergeau foarte greu. Eu am considerat că se poate aplica. Până la urmă, am ajuns împreună la concluzia că e mai bine să ne asociem și să creăm o firmă nouă care să combine experiențele noastre.
Că să răspund la întrebare, da, exista această fabrică de detergent înainte să ne asociem noi. Prin această asociere, am făcut cele necesare ca produsul să ajungă la oameni acasă, în condiții de preț avantajos și o calitate minunată a experienței de utilizare.
Din ce ingrediente ți-ai creat rețeta succesului? De câte ori ai ratat-o și a trebuit să o iei de la capăt? Care a fost momentul tău ”Evrika!”?
Ingredientul principal a fost bunul simț în sensul de ”common sense”, și anume să înțeleg că cel puțin pentru a pune bazele unei afaceri mai sigure, mai solide este nevoie să acopăr o nevoie reală a oamenilor și să le ofer o valoare mai mare decât ce aveau până în acel moment. Apoi, să muncesc neîncetat pentru a reuși să învăț într-un timp extrem de scurt ceea ce alții învață în zeci de ani, mai lent, precum și pentru a reuși să conving foarte rapid un număr suficient de oameni să folosească produsele create de mine, ca să pot pune afacerea pe picioare, să îi asigur funcționarea lună de lună și, eventual, creșterea.
Într-un singur an, am testat la Laboratorul de Șosete 9 metode diferite de vânzare. Faptul că, la un moment dat, am reușit să găsesc rețeta potrivită nu are legătură cu norocul, este pură matematică. În publicațiile de business, apare deseori ideea că 9 din 10 afaceri se închid după 1-3 ani. Deci, asta înseamnă că numai 10% dintre noile afaceri devin stabile. Când ai 10% șanse să reușești ceva, cum faci să crești șansele spre 100%? Răspundeți voi aici.
Ai pornit singur. Astăzi sunteți deja patru. Vorbește-mi puțin despre asociații tăi. Ce rol au jucat în transformarea ”experimentelor” antreprenoriale în afaceri de succes?
Am pornit singur și pe anumite călătorii merg nu chiar singur, dar doar cu familia mea. Dar sunt și călătorii pe care am ales să le fac însoțit. Una dintre ele este Farmacia de Detergent. Am descoperit că e mult mai frumos drumul atunci când ești însoțit de un grup mai mare, nici foarte mare, dar suficient cât să ”shareuiești” atât responsabilitățile, cât mai ales bucuriile. Am descoperit că, de fapt, e mai trist să nu ai cu cine să te bucuri de un succes decât să nu ai cu cine să împărți niște greutăți.
Ne-am găsit în mod instinctiv. Ceva, o chemare interioară, a făcut-o pe Ramona Ungureanu, soția asociatului meu, Laurențiu, să mă sune. Nu mă cunoștea, mă văzuse doar pe net. Apoi, ne-am întâlnit și cumva am considerat că este util pentru toți să facem o asociere. Era pentru prima dată pentru toată lumea când încercam o asemenea formă de lucru. A funcționat de minune!
Cu privire la rolul asociaților, nu doar ai mei, ci ai oricărui alt om, am descoperit că o asociere aduce mult mai multă putere decât slăbiciune. Da, e important ca forma de asociere să fie trasată foarte clar încă de la început, să fie prevăzute eventualele riscuri de conflicte și potențialele interese denaturate și, în consecință, găsite formule pentru a le preveni și atenua. Dar, trecând peste acest lucru, asocierea, mai ales între oameni cu abilități sau orientări complementare aduce mare valoare. Un asociat poate să fie foarte fericit să facă o anumită activitate care ție nu îți face plăcere și evident vice-versa. Poate cineva e mai atras să fie prezent la sediul firmei și să aibă grijă fizic de activitate, pe când altcineva e mai tentat să călătorească și să se întâlnească cu parteneri. Da, poți fi singur și poți angaja. Însă, când ești cu o firmă la început de drum nu ai buget să angajezi, plus că există riscul să angajezi și să nu existe stabilitate sau suficientă motivație. E mult mai mare șansa de stabilitate, motivație și aptitudini superioare atunci când lucrezi, cel puțin la început, cu asociați.
Ce beneficii ai descoperit lucrând în echipă, spre deosebire de acea perioadă de început când erai singur?
Cumva am evoluat greu pentru a ajunge de la soloprenor la antreprenor. Pentru că de tânăr am fost pasionat de multiple domenii, mi-am băgat nasul peste tot. Mânuiesc foarte bine computerul și cam orice software îți poți imagina că îl poți utiliza în administrarea unei afaceri moderne, de la scrierea completă a unui website, la design de materiale publicitare, la editare video șamd. Am fost pasionat de social media și din acest motiv mânuiesc foarte bine platformele. Am vrut să fac producție, așa că, la început, am fost nevoit să înțeleg și cum funcționează utilajele și am înțeles. Acum știu să le repar și singur, dacă e nevoie. Normal că a trebuit să învăț și principala calitate pe care trebuie să o dețină un antreprenor, și anume vânzările. Pentru că am avut firmă de la 19 ani, evident că a trebuit să învăț cum funcționează și Codul Fiscal, contabilitatea, ca să pot să fiu cât mai eficient în plata taxelor și impozitelor. Și atunci când începi cu o firmă mică, trebuie să capeți și aptitudini de HR, să înveți cum funcționează Codul Muncii, să știi ce amenzi poți să primești dacă nu ai toate documentele de muncă corect. Mai continui?
Era foarte greu să dau din taskuri la altcineva, pentru că simțeam că pierd muuult mai mult timp să învăț pe cineva tot procesul decât să fac eu taskul respectiv. Totuși, m-am forțat și mi-am impus ca obiectiv să reușesc să nu mai fac NIMIC operațional și orice e de făcut să predau la altcineva, dar sub formă scrisă sau filmată în așa fel încât chiar dacă persoana în cauză pleacă sau nu mai ține minte, totul să fie deja documentat și clar. A funcționat. Sunt foarte fericit pentru investiția mea de aproape 3 ani în această activitate. Mă simt eliberat. Da, acum lucrez cu o echipă absolut minunată, cu proceduri foarte exacte, cu chei de control pentru orice activitate. Este greu să ne scape ceva. Și este infinit mai frumos și mai ușor decât atunci când eram singur, acum totul este un mecanism viu.
Acesta era, de fapt, obiectivul meu mai îndrăzneț: să creez mecanisme organizaționale care să funcționeze singure. Și, chiar dacă acest lucru este de fapt o muncă infinită, am reușit să fac suficient încât măcar lucrurile care țin de funcționarea zilnică a organizațiilor să se desfășoare autonom.
Sunt afaceri exclusiv (sau preponderent) on-line iar tu ești extrem de prezent pe toate rețelele de socializare. Succesul vostru este strâns legat (chiar inseparabil) de lumea virtuală. O lume însă destul de delicată și cu o anumită doză de risc. Cât de greu/ușor este să vă gestionați imaginea și reputația online? Ați întâmpinat vreodată situații delicate? Cum le-ați abordat?
Da, expunerea este într-adevăr riscantă. Știi când? Când nu ești, de fapt, autentic, transmiți un mesaj fals, încerci să creezi o imagine care nu este conformă cu realitatea. Eu nu m-am simțit nicio clipă în situația de risc. Motivul este simplu. Eu, și în fapt noi toți care formăm echipele care gestionează activitatea organizațiilor pe care le-am fondat, muncim foarte mult pe baza unor valori etice foarte serioase și solide, în virtutea unei misiuni foarte clare și asumate. Prin social media și, de fapt, prin orice mijloc de comunicare eficient pe care îl avem, transmitem oamenilor acest lucru. Le spunem că facem ceea ce facem pentru ei și pentru a le satisface la cel mai înalt nivel cu putință nevoile de șosete și de detergent, în cazul de față. Și nu doar acest lucru, încercăm să le oferim și un preț atât de imbatabil încât alții să nu îl poată egala, pentru că pur și simplu nu pot egala toate mecanismele pe care noi le folosim la un loc.
Știi? E greu ca cineva să se priceapă și la producție, și la marketing, și la tehnologie. Noi suntem ași la toate trei. Un client, când ne alege pe noi pentru aceste produse pe care le facem, face o mare, mare, mare afacere pentru el în primul rând. Pe noi ne ajută, de asemenea, să creștem și să oferim același serviciu de excepție și altor oameni.
Majoritatea oamenilor, pe rețelele de socializare, ne susțin. Sunt foarte, foarte, foarte puțini hateri. Dar foarte puțini. Da, unii mă înjură. Da, unii îmi atacă familia. Eu nu mă identific cu propria mea persoană… știu că sună ciudat. Ilie PANĂ este un personaj, autentic, nu fals, pus în slujba acestor organizații. Eu sunt sufletul care e martor, oamenii nu mă înjură pe mine, ei înjură ceva ce nu le convine lor, ceva ce îi irită, ceva ce nu se potrivește cu sistemul lor de valori. Noi, prin mesaje, încercăm să îi aducem de partea luminii. Tratăm ura cu iubire. Iubirea topește ura ca un cuțit fierbinte care trece prin unt.
Dacă la începuturile tale, marile lanțuri de magazine ți-ar fi primit șosetele și ți-ai fi dezvoltat afacerea în lumea fizică, unde crezi că ai fi fost azi?
Cu siguranță, dacă aș fi pornit așa, nu aș fi fost prea departe. De altfel, când mergi pe drumuri bătătorite de alții, când folosești aceeași metodă ca alții, nu mai ai cum să descoperi noi comori. Comorile au fost deja luate de cei care au bătătorit inițial acele drumuri. Pentru a descoperi comori, trebuie să îți croiești propriul drum, să gândești cu propriul tău creier, să faci așa cum crezi tu că e bine, NU PENTRU TINE, pentru toți.
”Ne luăm plasticul înapoi!”. Ce rol joacă această componentă de protejare a mediului în cele două afaceri? Cum gestionați responsabilitatea socială?
Așa cum spuneam la întrebarea anterioară, noi nu mergem pe căi bătătorite. Ne folosim propriul creier. Ne-am dorit să fim ”mai cu moț”, să arătăm că se poate să închizi cercul, să îți recuperezi tot ambalajul pe care îl pui pe piață. Și de aceea, ne-am propus și am și reușit să introducem posibilitatea clienților de a returna ambalajele goale, gratuit, la fiecare comandă de detergent.
La Farmacia de Detergent, misiunea noastră este să creăm continuu detergentul perfect pentru familie. Acest lucru înseamnă grijă pentru piele, pentru țesături, pentru mașină de spălat și pentru mediu. Aceste 4 componente sunt foarte importante pentru noi. Sunt esența existenței noastre. Mulți au înțeles acest lucru și de aceea vorba s-a dus destul de repede mai departe. Multe mămici folosesc Farmacia de Detergent deși noi nu am spus niciodată că e ”baby grade”. S-au convins singure că e sigur, pentru că mulți copii nu mai au probleme cu pielea tocmai pentru că au schimbat detergentul vechi cu Farmacia de Detergent.
Cum îți descrii stilul de leadership? Care sunt valorile sau principiile cheie pe care le urmezi în gestionarea echipelor cu care lucrezi? Având în vedere că toată aventura ta în lumea antreprenorială a pornit complet de la zero…
Știi povestea cu planta de bambus? Bambusul, aparent, nu crește mai deloc 5 ani. De fapt, în acel timp, el își dezvoltă un sistem foarte complex și solid de rădăcini. Apoi, după 5 ani, ce se întâmplă? În 60 de zile poate crește până la 30 de metri!!!
Dacă cineva se uită la rezultatele Laboratorului de Șosete și, în special, la Farmacia de Detergent, poate să vadă rezultate incredibile. Parcă din nimic au explodat pur și simplu.
În fapt, Ilie PANĂ are o experiență de 20 de ani în antreprenoriat, nu de 5 ani. Numai asta am făcut de când am devenit major. Nimic nu este întâmplător. Mi-a luat 15 ani doar să înțeleg ce principii etice, morale, universale să aplic în antreprenoriat ca să fac lucrurile să explodeze. Sunt principii simple, însă puțini le înțeleg cu adevărat. Tot în această perioadă am citit sute de cărți de business, de biografie, de spiritualitate și am testat enorm de multe metode de business. Am dezvoltat un fler instinctiv.
Tot de aici, am înțeles ce înseamnă leadershipul.
Aș putea scrie zeci de pagini doar despre acest subiect, așa că o să scriu doar esența. ”Poartă-te cu ceilalți așa cum ai dori ca și ei să se poarte cu tine”. Este regulă de aur. Sună așa, ca un motto. Nu știu dacă 1 din 10 oameni aplică acest principiu cu adevărat în viață. Dar lumea ar fi mult mai bună, dacă oamenii ar acționa așa.
Conectează această filosofie cu o viziune clară despre drumul tău și al organizației pe care o conduci și ai ingredientele principale pentru leadership adevărat. Aceste ingrediente creează acea senzație frumoasă pentru fiecare om, că munca sa este cu adevărat importantă pentru viziunea și misiunea organizației, acel sentiment că se simte respectat și că vine cu plăcere la locul de muncă. Asta dacă discutăm despre interiorul organizației. Însă, în fapt, discutăm de leadership și în exteriorul organizației. Prin leadership, oamenii din afara organizației se conving să cumpere produsele și să participe în această călătorie inspirațională materializată de Lider.
Și, acum că recitesc întrebarea, realizez că de fapt călătoria mea de antreprenoriat nu a pornit deloc de la zero absolut. A pornit de la zero cu privire la experiență și resursele mele. Dar, cu privire la valențele de leadership, îmi dau seama, scriind aceste rânduri, că am fost mereu antrenat de tatăl meu. Mereu m-a educat, mereu m-a inspirat, mereu mi-a arătat calea cea dreaptă. Mereu îmi povestea despre VISUL său antreprenorial, despre cât de norocos este că este înconjurat de o echipă de oameni frumoși, care îl ajută să și-l îndeplinească. Mereu m-a învățat să fiu un lider. Și, deci, mereu am știut ce înseamnă leadershipul, de fapt.
Care crezi că a fost cea mai mare provocare personală pe care ai avut-o în rolul de lider și cum ai depășit-o?
Sunt multe provocări, dacă nu zilnic, cel puțin de câteva ori pe săptămână. Au ajuns să fie atât de multe, încât ele reprezintă o normalitate pentru mine. Dar provocarea tuturor acestor provocări este să-mi mențin focusul și buna dispoziție, indiferent de ce se întâmplă. Indiferent de ce veste primesc, ba că nu mai merge un echipament și stă toată fabrică pe loc, ba că cineva s-a supărat și nu mai vrea să lucreze cu altcineva, ba că nu mai merg vânzările, ba că am trimis oamenilor produse cu defect, încerc să le tratez ca și cum ar fi un joc. Mă gândesc că aceste provocări nu mă afectează fizic, nu mă omoară, așa cum îmi place mie să zic, așa că le consider că niște ”misiuni” într-un joc al antreprenoriatului pe care trebuie să le îndeplinesc cu succes ca să trec nivelul.
Ca să ajungi aici, a fost nevoie să-ți gestionezi atât calitățile, cât și defectele, și să experimentezi atât succesul, cât și eșecul. Ce calități personale crezi că te-au ajutat cel mai mult în drumul tău antreprenorial?
Cel mai mult m-a ajutat dorința neînsetată de a învăța continuu și de a crește continuu, asociată cu o energie inepuizabilă izvorâtă dintr-un VIS atât de mare încât doar un efort titanic îl poate atinge.
În ce momente ai simțit că ai avut nevoie de mai multă putere personală și sprijinul partenerilor de călătorie… în fața succesului sau a eșecului?
Cu siguranță, am simțit mai multă nevoie de putere în fața eșecului și mai multă nevoie de parteneri în fața succesului. E frumos să ai cu cine să te bucuri. Dacă nu ai, e trist succesul.
Cum te-au ajutat să te maturizezi toate aceste experiențe și oamenii cu care ai călătorit?
Sunt 20 de ani de business, am început la 18-19 ani, și acum am 38-39, în timp ce răspund la acest interviu. Orice experiențe am avut, niciuna nu a reușit să-mi omoare spiritul copilăros. Deci, nu știu dacă m-am maturizat prea mult în toți acești ani. Asta mă ajută să am mereu un zâmbet pe buze, real, nu prefăcut. De asemenea, mă ajută să fiu în permanență creativ. Mă simt atât de creativ, încât efectiv de multe ori mintea mea e inundată cu idei.
Privind spre viitor, ce planuri și obiective ai pentru următorii ani? Ce ingrediente vei adăuga rețetei, astfel încât să continui să crești – ca om, ca antreprenor, ca lider – dar mai ales ca să te diferențiezi pe piață?
Simt nevoia să trăiesc sute de vieți și voi face efortul de a trăi cât mai multe pot în această viață. Când spun mai multe vieți, mă refer în mod special la mai multe experiențe. Mi-am dorit și am și reușit să trăiesc și în alte țări, dar mereu am revenit în România. Mi-am dorit să experimentez diverse sporturi și aventuri și am reușit, dar lista încă este lungă.
Cumva antreprenoriatul mi-a permis să trăiesc această dorința de a avea mai multe vieți în una singură. Îmi doream să fiu și actor, și om de știință, și speaker, și scriitor, și pictor, și cântăreț, și sportiv. Cumva prin antreprenoriat, am reușit să-mi satisfac multe dintre aceste dorințe. Când creez un logo sau un produs, mă simt pictor și sculptor. Când răspund la acest interviu, chiar mă simt scriitor. Când sunt invitat să vorbesc despre experiența mea de antreprenoriat la un eveniment, îmi satisfac nevoia de a fi speaker. Când intru în detaliile științifice ale producției de șosete și împreună cu asociatul meu la cea de detergent, simt puțin și gustul experienței unui om de știință. Evident, când creez filmulețele cu care ne spunem povestea afacerilor noastre, mă simt și scenarist, și regizor, și producător, și director de imagine, și director de sunet, și actor. E foarte frumos. Nu aș fi ales niciodată o altă carieră în afară de aceasta, de antreprenoriat, care, de fapt, îmi dă posibilitatea să fac orice carieră.
Când adaugi la toate aceste lucruri și că prin antreprenoriat poți atinge succes nelimitat, mai ales datorită oportunităților care există astăzi prin globalizare și tehnologie, o să închei frumos spunând că este cariera perfectă.
DAR, oportunități mari înseamnă riscuri și eforturi la fel de mari. Este o aventură doar pentru cei curajoși și dispuși să sacrifice aproape tot.
Zece. Pe repede înainte
- Ce contează cu adevărat în business… Valoarea pe care o oferi tuturor, clienți, angajați, parteneri, este despre a crea Valoare în Lume.
- Cine te însoțește necondiționat în această aventură… Cred că nimeni nu ar trebui să mă însoțească necondiționat, ci condiționat de urmărirea codului de valori morale fundamentale.
- Ce dă cu adevărat valoare afacerii tale… Pietrele de temelie sunt valorile și misiunea organizației. Sună standard, dar chiar așa este. De aceea nu îmi e teamă de copiatori. Copiatorii copiază modelul de afaceri, dacă nu au valori, nu vor putea niciodată să atingă același succes.
- Superputerea ta este… Conexiunea mea la Inteligența Supremă.
- Dar dacă ai avea puterea să aduci un supererou în echipa ta pentru o zi, acesta ar fi… John D Rockefeller.
- Și ar primi sarcina să… Scrie planul strategic pentru atingerea Misiunii organizației.
- Cel mai mare risc al unei afaceri online este… Dacă platformele de social media nu mai au voie să livreze reclame relevante pentru oameni în funcție de preferințele lor, ar fi dezastru.
- Iar cel mai mare avantaj... Pot să ajung la aproape toți oamenii de pe glob.
- Cea mai valoroasă lecție pe care ai învățat-o că antreprenor este… Să pornești o afacere cu gândul de a aduce mai multă valoare în viața oamenilor, vorbesc concret, spre exemplu, o șosetă mai bună, la un preț mai bun, livrată cu o experiență deosebită.
- Un cuvânt care descrie viitorul afacerilor voastre este… Worldwide.