Impredictibilitatea economică și creșterea taxelor pun presiune pe industria serviciilor pentru afaceri | ANALIZĂ
Inflația în creștere, deficitul bugetar și lipsa de predictibilitate economică afectează competitivitatea industriei serviciilor pentru afaceri. Conform unei analize realizate de ABSL (Asociația Business Service Leaders) împreună cu Deloitte România, aceste condiții limitează investițiile noi și pot determina relocarea unor activități către regiuni cu costuri mai bine controlate.
Provocările economice și fiscale
Reducerea deficitului bugetar rămâne o prioritate macroeconomică. Totodată, ABSL subliniază necesitatea unor intervenții complementare pe plan fiscal și bugetar. Digitalizarea administrației fiscale ar putea îmbunătăți colectarea și reduce evaziunea, în timp ce eficientizarea cheltuielilor și atragerea fondurilor europene ar degreva bugetul.
Economia ar putea fi stimulată fără impact bugetar direct prin simplificarea procedurilor administrative pentru companii și antreprenori.
Un pilon strategic
“Industria serviciilor pentru afaceri generează venituri importante la bugetul de stat, situându-se în top 5 sectoare ca pondere în PIB și angajând peste 200.000 de oameni. Forța de muncă din acest sector este înalt calificată și bine remunerată, contribuind la buget atât prin taxe, cât și prin stimularea consumului intern. Într-o industrie în care relocarea este ușoară, România nu își poate permite să piardă acești investitori. Guvernul are nevoie de o strategie pe termen lung care să protejeze această industrie cu valoare adăugată ridicată și conectată la cele mai noi tehnologii, păstrând astfel avantajul competitiv al României”, explică Cătălin Iorgulescu, Vicepreședinte ABSL.
Competitivitatea în context global
Industria este extrem de expusă la schimbările fiscale și legislative, dat fiind mediul competitiv global. România a pierdut teren în fața țărilor vecine, care oferă programe consistente de sprijin, inclusiv granturi, facilități fiscale și scheme de formare profesională.
“Nu putem ignora reapariția inflației, deoarece majorarea salariilor în același ritm cu inflația devine dificil de susținut. În consecință, clienții acordă o atenție sporită costurilor totale, generate în principal de cheltuielile cu personalul – salarii, instruire, beneficii”, afirmă Alexandra Smedoiu, partener Deloitte România.
Sprijin pentru tineri și angajați calificați
România are nevoie de stimulente pentru angajarea tinerilor absolvenți și pentru locurile de muncă înalt calificate, într-un context în care unele joburi de început de carieră sunt preluate de soluții bazate pe inteligență artificială.
Există deja facilități pentru activități de cercetare-dezvoltare (deducerea suplimentară de 50% a cheltuielilor eligibile și scutirea de impozit pe venit pentru angajați), însă acestea ar trebui consolidate și extinse.
Taxele pentru freelanceri au crescut recent, afectează aproximativ 18% dintre companiile care utilizează freelanceri în proiectele lor, conform raportului ABSL 2024. Ajustarea plafoanelor la normele de venit și la contribuția de sănătate, precum și noile reguli privind capitalizarea firmelor, creează un context dificil pentru acest segment de activitate.
Propuneri legislative
Un alt aspect critic este propunerea de a limita deductibilitatea serviciilor achiziționate de la entități afiliate nerezidente la maximum 1% din totalul cheltuielilor. Această măsură ar putea crește cota efectivă de impozitare și ar diminua competitivitatea companiilor locale față de centrele de servicii din alte regiuni.
“Impozitul minim pe cifra de afaceri a generat impredictibilitate și impact financiar semnificativ. O ajustare a cotei de impozit pe profit mai aproape de media europeană (20-21%) ar fi o soluție mult mai eficientă pentru majorarea încasărilor la bugetul de stat”, adaugă Alexandra Smedoiu.
Cele mai multe companii din industria serviciilor pentru afaceri sunt active în București, Cluj, Iași, Timișoara, Brașov și Sibiu.
Foto: ID 152921757 ©Str Lgh | Dreamstime.com