România devine treptat mai deschisă la incluziune: 65% dintre angajați afirmă că respectă diferențele individuale

A doua ediție a Barometrului României Responsabile – Diversitate și Incluziune (BARES D&I), realizat de Asociația OPEN MINDS alături de Cult Research și GRF+, oferă o radiografie sinceră și detaliată a climatului de lucru din organizații. Lansat în cadrul Conferinței OPEN MINDS 2025, cel mai amplu eveniment dedicat diversității și viitorului muncii în România, barometrul scoate la lumină nu doar progresele, ci și fisurile adânci din peisajul organizațional autohton.

Semnele unei deschideri în creștere

Cifrele generale inspiră speranță: 65% dintre angajați afirmă că respectă diferențele individuale – o creștere notabilă de 8 procente față de 2024. Mai mult, 64% folosesc un limbaj nediscriminatoriu în interacțiunile de zi cu zi, iar 39% se implică activ în inițiative de incluziune. Aceste comportamente arată că, pentru o parte tot mai mare din angajații români, diversitatea nu mai este doar o idee aspiratională, ci o realitate trăită.

Totodată, crește și segmentul Avangardiștilor incluziunii – angajați influenți, activi civic, echilibrați emoțional, care imprimă ritmul schimbării în organizații. În 2025, aceștia reprezintă 33% din totalul respondenților, cu 3% mai mult decât în ediția anterioară.

„Incluziunea nu înseamnă doar prezență, ci participare activă. Miza reală pentru companii este să transforme intenția în acțiune și diferențele în resursă – altfel, vor pierde exact oamenii de care au cea mai mare nevoie”, atrage atenția Mirela Tănase, Vicepreședinte al Asociației OPEN MINDS.

Dar cine rămâne în urmă?

În spatele acestui progres generalizat se ascunde însă o tendință îngrijorătoare: o polarizare tot mai evidentă. În timp ce o parte a angajaților avansează în direcția diversității și colaborării, un alt segment – Deconectații social – se retrage în tăcere. Este vorba despre 13% dintre respondenți, în general aflați în roluri de execuție, cu venituri reduse, mai expuși la marginalizare și mai puțin conectați la cultura organizațională.

Pentru acești angajați, aproape toate indicii de incluziune sunt în declin:

• doar 49% mai afirmă că respectă diferențele individuale (în scădere cu 4% față de 2024);
• doar 47% susțin colegii marginalizați (scădere de 7%);
• doar 25% se implică în inițiative de incluziune – de două ori mai puțin decât Avangardiștii;
• iar 22% nu se simt deloc confortabil să-și exprime opiniile la locul de muncă.

„Întrebarea esențială pentru liderii de azi rămâne: ce pierdem dacă nu reconectăm colegii care aleg să tacă? Studiul subliniază că polarizarea devine una dintre cele mai mari amenințări pentru coeziunea echipelor, încrederea în leadership și performanța organizațională”, subliniază Mirela Tănase.

Tăcerea, ca formă de protest și retragere

Deconectații social nu doar că participă mai puțin, dar și-au pierdut încrederea că vocea lor contează. Doar 28% se simt liberi să se exprime, comparativ cu 75% dintre Avangardiști. În plus, 74% dintre aceștia resimt presiune de a se conforma opiniei majoritare, iar aproape o treime dintre ei iau în calcul să plece din organizația în care activează în 2025.

„Această ruptură între angajații activi civic și cei care rămân izolați este alimentată de contextul macro: un an electoral tensionat, discursuri publice excluzioniste și o presiune economică crescândă. Pentru angajații vulnerabili, toate acestea alimentează senzația că nu sunt ascultați și că nu aparțin”, explică Paul Kasprovschi, Director de Cercetare & Evaluare GRF+.

Cine este angajatul român în 2025?

Barometrul BARES D&I a identificat patru tipologii distincte de angajați – cele Patru Românii care coexistă la locul de muncă:

• Avangardiștii incluziunii (33%) – lideri formali sau informali ai deschiderii și colaborării;
• Spectatorii sociali (30%) – prezenți, dar reținuți în implicare;
• Pragmaticii precauți (24%) – preocupați de siguranța personală mai mult decât de valori colective;
• Deconectații social (13%) – retrași, nesiguri și lipsiți de încredere.

Această împărțire arată că, deși progresul este real, el nu este uniform. România profesională din 2025 este traversată de falii subtile, dar periculoase, între cei care simt că fac parte dintr-o comunitate și cei care aleg tăcerea ca formă de autoprotecție.

Pentru companii, mesajul barometrului este clar: incluziunea nu mai este un exercițiu de imagine sau o „bifă” în planul de responsabilitate socială. Este un element esențial pentru coeziune, retenție, performanță și inovație. Angajați își doresc un loc în care să conteze, iar tot mai puțini acceptă să rămână acolo unde nu sunt ascultați, iar liderii au datoria să creeze spații sigure, echitabile și participative.

CITEȘTE ȘI: A fost lansat site-ul oficial pentru Cartea Electronică de Identitate

Foto: ID 278600666 ©Yuri Arcurs | Dreamstime.com