De ce pierd antreprenorii români contractele în străinătate

Studiul făcut de Consiliu a vizat identificarea problemelor cu care se confruntă IMM-urile în cazul delegărilor transfrontaliere. Aşa s-a ajuns la concluzia că, în ultimii cinci ani, doar unul din patru respondenţi a avut angajaţi detaşaţi în străintătate.

“Procentul este bun, dar nu destul de bun. Avem mari probleme cu birocraţia. Birocraţia este consumatoare de timp şi de bani şi omoară profitabilitatea IMM-urilor care şi aşa în unele cazuri este inexistentă”, a declarat Liviu Rogojinaru, vicepreşedinte CNIPMMR.

Statul nu ajută IMM-urile să prindă contracte în străintătate, ba din contră, în cele mai multe cazuri acesta le împiedică. “Durează între 4 şi 6 luni ca statul să ofere şansa unui IMM să ia contracte în afară. Până oferă toate aprobările. În tot acest timp se termină şi lucrarea pentru care se vrea contractual şi este şi încasată plata pentru ea”, a mai spus oficialul Consiliului.

Asta face ca respectivul IMM să piardă contracte destul de valoroase, din această cauză riscând să piardă şi angajaţii buni.

Tentaculele birocraţiei opace

Când vine vorba de detaşarea angajaţilor peste hotare, statul pune din nou piedici prin ineficienţa de care dă dovadă. Astfel, 8 din 10 respondenţi cred că toate condiţiile impuse de stat sunt birocratice, de durată şi foarte costisitoare.

Condiţiile antreprenoriale din străinătate sunt o nebuloasă pentru afaceriştii români şi asta pentru că aceştia nu au acces adecvat la informaţiile publice centralizate, sau cel puţin asta susţin 85% dintre antreprenori. Totodată, aceştia nu cunosc nici condiţiile şi obligaţiile angajatorilor care detaşează transnaţional, inclusiv din punct de vedere fiscal şi al plăţii contribuţiilor sau a formalităţilor administrative online pentru prestarea transfrontalieră de servicii.

Citeşte şi Am evoluat sau am rămas aceiaşi?

“Acestea nu sunt singurele motive pentru care cerem creşterea accesului IMM-urilor din România la servicii transfrontaliere. Majoritatea repreyentanţilor IMM-urilor au cerut reducerea fiscalităţii pentru micile lor companii”, spune Rogojinaru. Aproape 4 din 10 IMM.uri cer acest lucru.

Pe de altă parte, antreprenorii cer o îmbunătăţire a legislaţiei şi clarificarea obligaţiilor în România şi în fiecare stat membru (25%). Crearea unui portal public care să conţină informaţii actualizate şi complete despre prestarea serviciilor frontaliere este cerut de unu din patru IMM-uri.

Respondenţii sondajului CNIPMMR sunt în proporţie de 75% reprezentanţi ai microîntreprinderilor şi 25%, ai întreprinderilor mici. De asemenea, 50% dintre aceştia activează în zona industriei, comerţului şi turismului, 37,5% sunt din domeniul Serviciilor, restul de 12,5% fiind din sectorul brokerajului.