Concediez cu inima împăcată?

Prima observație pe care aș enunța-o este că un lider bun nu trebuie să fie niciodată dur, cel puțin nu în sensul general acceptat pentru un comportament autoritar. Este necesar însă, ca acesta să fie mai degrabă ferm.

Nu spun în niciun caz că a concedia este soluţia pentru toate problemele pe care le întâmpinăm cu angajaţii (cum fac unii manageri), ci doar că este un proces necesar în multe situaţii. Să analizăm pentru început două motive pertinente şi foarte des întâlnite pentru care este necesar să concediem.

Cele două motive clasice pentru concediere:

Performanţă scăzută. Aceasta este o problemă care poate apărea oricând, atât la persoane nou angajate, cât şi la angajaţii cu experienţă. Important este ca înainte de a lua o decizie de a concedia pe acest motiv să ne asigurăm că până la acel moment, i-am oferit angajatului tot sprijinul posibil. Mai exact, că am semnalat mai întâi problema, că i-am pus la dispoziţie pregătirea necesară şi am oferit feedback constant pe o perioadă de minim o lună. Este important să înţelegem că, în cazul în care nu concediem o persoană cu astfel de probleme, în mod inconştient, luăm o decizie ce va avea consecinţe foarte grave. Decidem, noi ca manageri, să permitem performanţa scăzută. Oricât de dureros sună, este adevărat. Nu facem decât să creăm un precedent.

Probleme de disciplină. Acestea se întâlnesc cel mai des la începutul unei colaborări şi sunt adesea cauzate de experienţele anterioare ale angajatului care i-au creat anumite obiceiuri. Aceste obiceiuri nu sunt potrivite pentru echipa în care a ajuns. Evident, înainte de a decide o concediere, şi în acest caz sunt necesare alte măsuri. Se începe prin a-i comunica foarte clar aşteptările pe care le au managerul, compania şi colegii de la el şi se continuă la fel ca şi la pasul anterior cu un feedback constant.

IMPORTANT: Atunci când oferim feedback, acesta trebuie acompaniat de răbdare. Este esenţial să înţelegem că în majoritatea situaţiilor, nicio persoană nu-şi poate schimba comportamentul după un singur feedback, chiar dacă îşi doreşte asta. Eşti pregătit să oferi acelaşi feedback de cel puţin de 3-4 ori? În acelaşi timp, fiecare pas făcut în direcţia corectă, trebuie recunoscut. Exemplu: Dacă o persoană întârzie de obicei, iar după feedback întârzie în continuare, însă mai puţin, recunoaşterea acestui progres reprezintă un sprijin esenţial.

Desigur, procesul de concediere poate fi extrem de complicat în funcţie de procedura internă a companiei, însă dacă nu suntem dispuşi să trecem prin acesta, suntem pregătiţi să suportăm consecinţele?

PONT: De cele mai multe ori un proces de concediere început nu ajunge până la final. Odată ce angajatul a înţeles că eşti hotărât, este foarte posibil să aleagă şi el calea mai simplă, adică demisia.

De ce ne este greu să concediem?

Are şi el o familie (cunoscut şi ca „mi-e milă de el”). Deşi raţional poate fi foarte evident că angajatul trebuie concediat, apar în scenă sentimentele managerului de tip „mamă” sau „tată”, după caz, recunoscut pentru faptul că este foarte apropiat de oameni. Ţine minte că responsabilităţile noastre sunt şi faţă de oameni, dar şi faţă de companie. Cu siguranţă nu faţă de familia acestuia.

Ce mă fac? (cunoscut şi ca „până-l pregătesc pe altul, cine-i face treaba?”) Orice concediere aduce după sine şi performanţă scăzută pentru întreaga echipă deoarece, matematic vorbind, scade numărul oamenilor care produc rezultate.

Remedii:

Am ajuns astfel şi la subiectul promis. De ce să concediezi cu inima împăcată. Mai jos vei găsi motivele care pe mine m-au ajutat să iau mereu o decizie de a concedia.

Ţine minte mereu că a concedia este în primul rând în avanajul celui concediat. Exagerez când spun avantaj? Deloc chiar. Uite dece:

Învaţă ceva din asta! Învăţăm foarte bine din experienţele concrete pe care le trăim. Dacă ni se permite să avem o performanţă scăzută, învăţăm că nu se întâmplă nimic dacă aducem rezultate mediocre sau chiar slabe. O concediere într-un astfel de caz este singura metodă care va transmite că nu este permis.

Mai bine mai devreme decât mai târziu. Performanţa scăzută sau comportamentul neadecvat vor putea fi acceptate pentru o perioadă limitată. Fie un şef al tău va observa personal, fie colegii săi nu vor suporta situaţia şi îşi vor modifica şi ei comportamentul. Există chiar şi situaţia în care tu nu vei mai fi managerul său şi-l dă afară altcineva. Oricum, la un moment dat, va deveni inevitabil. Concedierea unui angajat nu este o situaţie simplă şi nu se poate să nu-l doară o astfel de întâmplare, ba mai mult, nici nu ar trebui să fie altfel. Întrebarea este dacă preferi să-l doară mai devreme sau mai târziu. Peste câţiva ani ar putea fi şi mai greu să-şi găsească un alt job.

De asemenea, permiterea anumitor comportamente declarate ca fiind inacceptabile şi adresarea unor ameninţări fără rezultate concrete, nu pot duce pe termen lung decât la scăderea încrederii şi respectului pe care îl au angajaţii faţă de tine. Pot crea în acelaşi timp şi frustrări în echipă, scăzând motivaţia tuturor. Astfel, toată lumea are de pierdut. Când concediezi, ţine minte că o faci de fapt pentru el, pentru echipă, pentru companie şi pentru tine!

Sunt trainer şi totodată antreprenor, cu experienţă în vânzări, management, project-management şi learning & development. Am lucrat 4 ani în Vodafone România ca agent de vânzări, manager de magazine şi team leader-ul echipei de training. Începand cu septembrie 2012 am luat calea antreprenoriatului, punând bazele unui start-up prin care doresc să aduc o contribuţie la dezvoltarea celor din jurul meu. În acelaşi timp sunt preşedintele unui ONG pe care l-am înfiinţat la vârsa de 18 ani – BYP. Acesta îşi propune să reprezinte un punct intermediar între facultate şi primul job, oferindu-le astfel studenţilor, nu doar informaţii noi, ci şi ocazii diverse de a le pune în practică. Obiectivul meu este de a crea o comunitate a oamenilor extraordinari, persoane care se remarcă în orice mediu şi care îşi urmăresc constant visele. Sunt pasionat de training, inter-relaţionare şi leadership de 7 ani şi cred neclintit că printr-un proces constant de dezvoltare poţi ajunge oriunde îţi doreşti.