Jules Verne, Isaac Asimov și Star Trek sau o cultură bazată pe știință

Nu intenționez să trec prin istorie de la antichitate sau revoluția industrială până în prezent, ci o să mă refer aici doar la ultimii zece ani din viața noastră și la schimbările pe care aceștia le-au adus.

Avem aproape toți e-mail, suntem aproape mereu conectați la acesta, avem acces la rețele sociale unde la trei click-uri distanță putem să vedem ce și-ar dori un coleg cadou de ziua sa și la încă trei click-uri distanță putem să-l și comandăm.

Procesorul computerului meu este de aproximativ 25 ori mai puternic decât cel pe care îl aveam acum 10 ani, iar telefonul meu din buzunar are o putere de calcul mai mare decât avea calculatorul meu din acea perioadă.

Viitorul se arată și mai promițător, până la mașini care se conduc singure, iar întreaga realitate devine augmentată (Realitatea augmentată (AR) este un live, un direct sau indirect, de vedere fizică, în lumea reală de mediu, ale cărei elemente sunt completate de către calculator, generate de intrări senzoriale, cum ar fi de sunet, video, grafice sau date GPS) cu ajutorul unei perechi de ochelari conectați la internet despre care am citit frecent în presă în ultima perioadă.

Deja cu toții avem în minte companiile din industria IT, liderii mondiali care au făcut posibile toate aceste schimbări. Astfel de organizații valorifică știința și tehnologia, însă în poziții de CEO nu este nici Isaac Asimov și nici vreun personaj din Star Trek.

Aceste organizații sunt conduse de persoane reale, în carne și oase, care au ca valoare personală „Știința” și care sunt în poziția necesară de a fi la cârma acestor organizații și de a le îndrepta spre noi tehnologii.

Conform Profilului Motivațiilor Valorilor și Preferințelor, persoanele care obțin scoruri mari la scala „Știină” au ca forțe motrice:

• Înţelegerea modului de funcţionare a lucrurilor;
• Preferă deciziile bazate pe date și numere;
• Au o dorință acerbă de a explora noi tehnologii;
• Caută mereu să găsescă răspunsurile potrivite pentru soluţionarea problemelor;
• Vor mereu să înveţe şi să fie la curent cu noutățile din domeniul lor de activitate.

De asemenea, astfel de persoane preferă și creează un mediu de lucru în care:

• Este recompensată analiza logică şi raţională;
• Este sprijinită cercetarea empirică, inovarea și dezvoltarea de noi tehnologii;
• Modernizarea este continuă și noile tehnologii mereu primite și testate;
• Toată lumea este încurajată să pună la îndoială modul în care un lucru funcționează și să se gândească mereu cum ar putea să fie îmbunătățit.

Însă, reversul medaliei ține de faptul că astfel de persoane pot:

• Să nu aibă încredere în decizii rapide și care nu au fost îndelung analizate și suținute de date;
• Să prefere analiza și meta-analiza în detrimentul acțiunii;
• Se pot opune la tot ceea ce înseamnă aprecieri emoționale, experiențe individuale și la tot ceea ce nu are rigoarea epistemică;
• Pot avea o tendință instinctivă de a contesta și de a pune sub semnul întrebării opiniile tuturor, mai ales dacă nu sunt însoțite de dovezi clare, eventual date empirice;
• Să aibă o aversiune puternică față de tot ceea ce ține de superstiții, noroc, horoscop, destin, karma și orice altceva ce nu poate fi măsurat.

„Științific” vorbind, nu este suficient ca doar o persoană din conducerea unei companii să aibă ca valoare știința și cu siguranță sunt și alți factori care contribuie la dezvoltarea de noi tehnologi.

Aș vrea ca ultimele idei ale acestui articol să fie exacte din punct de vedere de științific, așa că voi menționa faptul că multe din afirmațiile din acest articol sunt simple ipoteze, o parte ce au fost testate și demonstrate, o parte ce ar trebui să fie testate. Datele empirice pe care le-am cules din diferite organizații în cursul diferitelor proiecte pe care le-am derulat în industria IT susțin faptul că în organizațiile IT, „Știința” este o valoare.

Cristian Mihai este Consultant / Head of Psychology Department HART Consulting

Mai multe detalii şi studii de caz despre acest subiect puteţi afla participând la Conferinţa HART HR Strategic, organizată de HART Consulting și susținută de revista Cariere, ce are ca temă: „CEOs and organizational culture: what makes it or breaks it?”, din 22 mai 2013.