Reacţii la „Nu”
Ataşamentul excesiv de un posibil răspuns „da” – ne punem toate speranţele într-un răspuns pozitiv, iar în cazul în care primim exact contrariul, toată lumea noastră se prăbuşeşte şi reacţia este, aşa cum era de aşteptat, disproporţionată. O schimbare de perspectivă, în sensul abordării situaţiei nu ca pe un final, dar mai degrabă ca pe o oportunitate de a explora noi opţiuni poate fi utilă. Orice răspuns negativ reprezintă o bună ocazie de a identifica alte căi, alte opţiuni care poate sunt mai potrivite pentru noi.
Un exerciţiu util? Poate că de fiecare dată când aşteptăm un răspuns am putea să identificăm posibile alternative pentru situaţia în care răspunsul nu este cel pe care ni-l dorim şi de ce nu, putem asocia acest exerciţiu de găsire a unor scenarii alternative cu identificarea abilităţilor/ resurselor noastre care ne pot ajuta să mergem mai departe în cazul în care primim un „nu” clar. Acest lucru va contribui şi la creşterea încrederii în sine, la creşterea încrederii în capacitatea proprie de a face faţă unor eşecuri, dar pornind de la o bază sănătoasă (de la resurse/ cunoştinţe/ abilităţi reale, evaluate într-un mod obiectiv şi realist, nu „înfrumuseţate”).
Interpretările pe care le dăm acelui „Nu” – interpretările feedback-ului/ răspunsului/ reacţiei persoanei care ni le oferă pot conduce la reacţii eronate şi la neînţelegeri profunde. O astfel de interpretare poate fi de exemplu „a spus nu (într-o situaţie oarecare), înseamnă că nu mă mai apreciază, etc.”, sau „a refuzat să mă implice în proiect, crede că nu sunt capabil(ă), are ceva personal cu mine”. Construirea acestei relaţii de cauzalitate între două aspecte care poate nu au nicio legătură una cu alta, această interpretare este cea care generează un scenariu complet nerealist, la care răspundem. O abordare mai sănătoasă şi o reacţie mai constructivă ar putea fi o simplă discuţie deschisă, prin care să clarificăm motivele răspunsului negativ primit, motive care pot fi departe de ceea ce ne imaginăm noi.
Distincţia între „sunt” şi „fac”- primim un feedback negativ legat de o activitate pe care o facem şi „o luăm personal” sau, de exemplu, pur şi simplu interlocutorul spune că respectiva activitate lui nu i-ar fi potrivită şi simţim că astfel acesta ne respinge pe noi, nu doar ce facem noi, iar reacţia… aşa cum vă puteţi aştepta, nu este dintre cele mai bune. În acest moment nu mai facem distincţie între „eu fac” şi „eu sunt”. Situaţii de acest fel sunt convinsă că aţi întâlnit permanent şi de multe ori o discuţie escaladează, deşi feedback-ul nu se referea decât poate la o mică parte din ceea ce facem.
În primul rând, într-o astfel de situaţie poate ajuta să înţelegem faptul că suntem mult mai mult decât ceea ce facem (decât un job sau o activitate pe care o desfăşurăm). Ce facem ne defineşte doar în parte, prin urmare, un răspuns negativ legat de activitatea noastră nu înseamnă negarea/ respingerea persoanei noastre. Aşa cum spunea şi Timothy Gallwey în „Jocul interior şi stresul”, „În viaţă jucăm multe roluri- părinte, soţ, jucător de golf, director- dar ceea ce se vede în afară nu este ceea ce suntem cu adevărat”. Prin urmare, un feedback legat de ce facem, nu trebuie interpretat ca un atac/ respingere. O cunoaştere profundă a propriei persoane, a cine suntem noi cu adevărat, o cunoaştere profundă a punctelor forte şi a punctelor unde mai avem de lucru au importanţă pentru a putea accepta în mod constructiv un răspuns negativ şi mai ales, pentru a-l folosi în mod constructiv mai departe, extrăgând din acesta o lecţie utilă. Ajută dacă înainte de a reacţiona analizăm situaţia respectivă şi înţelegem ce anume a determinat răspunsul negativ primit, strict legat de situaţia specifică în care l-am primit. La ce se referă acesta mai concret – la abilități, cunoștințe, atitudine poate? Este important să delimităm mult mai clar răspunsul negativ şi să îl înţelegem în contextul său specific, evitând astfel „să luăm lucrurile personal”.
Ofelia Neagu este life coach în formare Noble Manhattan, urmând anterior o formare NLP Master Practitioner IANLP. Este trainer certificat şi are o experienţă de peste 9 ani în comunicare, atât in business, căt şi în sectorul non-profit. Mai multe informaţii la: ofelianeagu.webs.com