Știm să lucrăm în echipă?
Morala? Când o persoană este amenințată, este posibil ca o echipă întreagă să fie supusă riscurilor, iar refuzul de a colabora poate să fie fatal tuturor, în cele din urmă, chiar dacă pericolul nu este evident de la început.
De ce se pune atât de mult accent pe lucrul în echipă? Acum, mai mult decât în trecut, e necesar ca oamenii să colaboreze, pentru că doar împreună pot avea rezultate mai bune și pot ajunge mai departe. Singur ajungi repede, împreună ajungi departe.
Dar ce înseamnă, de fapt, să știi să lucrezi în echipă și să fii un team-player? A fi parte dintr-o echipă înseamnă să te poți conecta la un scop mai presus de tine însuți, un scop care te motivează și care te determină să îți pui toate resursele „la bătaie” pentru a reuși. Iar acest lucru include, uneori, chiar a lucra foarte bine alături de oameni cu care, în mod normal, nu ai găsi neapărat lucruri comune. În organizațiile contemporane, spiritul de echipă, unitatea – acel togetherness – au devenit mai mult decât oricând niște valori foarte importante pentru cultura organizațională.
Există oameni care lucrează mai bine în echipă și oameni care s-au obșnuit mai degrabă pe cont propriu. Primii se simt valorizați atunci când oferă și se pun la dispoziția celorlalți membri ai echipei, ceilalți pot fi mai nerăbdători, obișnuiți să aibă responsabilități pe cont propriu. Totuși, lucrurile se pot ajusta – dacă fiecare își definește acel „what’s in it for me”, atunci echipa va funcționa până la capăt. Orice echipă poate deveni funcțională – dar asta dacă se formulează obiectivele, așteptările, recompensele și modalitățile de lucru într-un mod cât mai clar, coerent și deschis încă de la început.
De fapt, ne putem gândi la o echipă ca la un individ; un supraindivid, care ar trebui să funcționeze ca o unitate, ca o singură ființă, ca un organism de sine stătător. Competitivitatea extremă la nivel intern, între membrii aceleiași echipe, poate fi extrem de nocivă; ea poate fragmenta grupul și poate naște orgoli care să rănească întregul business.
Ne putem domoli, însă, latura competitivă. E necesar să fim mai deschiși, să știm că nu suntem singuri și că există oameni care ne-ar putea ajuta și chiar ușura munca și că, ascultându-i mai mult pe cei din jur, putem descoperi că a colabora este în beneficiul nostru, în cele din urmă.
Competiția e bună, mai ales atunci când e îndreptată înspre scopuri comune. De exemplu, am lucrat la un moment dat cu o echipă care concura cu o alta din altă regiune, despre care știa că are specialiști foarte capabili. Prima echipă, deși cu specialiști mai tineri și fără o experiență impresionantă, a fost atât de motivată să demonstreze că poate face lucruri la fel de performante, încât, împreună, și-au îndeplinit cu succes activitățile și au reușit.
În cele din urmă, inovația cea mai mare pe care organizațiile o pot aduce astăzi se referă, în primul rând, la oameni și la cum pot învața aceștia să colaboreze și să lucreze mai mult unii în sprijinul celorlalți. E posibil ca muschetarii să fi avut mare dreptate – „Toți pentru unul și unul pentru toți”.
Lilia Dicu este daring executive coach. Lilia lucrează cu top manageri îndrăzneți, care conduc organizațiile prin procese critice de schimbare. Lilia Dicu deține numeroase cetificări în coaching, cele mai importante fiind acreditarea din partea prestigioasei scoli de coaching Newfield Network și certificarea ca Professional Certified Coach acordată de Federația Internațională de Coaching [ICF] – organizația numarul 1 din lume care reglementează profesia de coach la nivel internațional.