Cum comunici public în caz de criză majoră: Strategie de transparență și asumare

Când o criză lovește, fiecare declarație contează. O reacție întârziată sau un mesaj ambiguu pot agrava situația, ceea ce duce, în final, la erodara încrederii publicului și la afectarea reputației companiei. O criză nu poate fi ascunsă sub preș, iar transparența și asumarea contribuie decisiv la menținerea credibilității.
Tăcerea poate fi interpretată ca lipsă de responsabilitate sau chiar vinovăție. O declarație inițială scurtă, care confirmă că organizația este conștientă de problemă și lucrează la soluții, este mai bună decât un mesaj întârziat și prea elaborat. Publicul are nevoie să vadă că liderii sunt prezenți și acționează.
Răspunde clar
Apoi, comunicarea trebuie să fie clară și lipsită de ambiguități. Evitarea răspunsurilor vagi sau a jargonului corporatist ajută la menținerea încrederii. Dacă sunt disponibile date exacte despre situație, acestea trebuie oferite într-un mod accesibil. În cazul în care informațiile sunt incomplete, este mai bine să recunoști acest lucru decât să furnizezi date inexacte care pot fi contestate ulterior.
Asumarea responsabilității
Dacă organizația are vreo culpă, negarea sau căutarea de scuze pot escalada criza. O declarație sinceră, în care se recunoaște impactul situației și se prezintă măsuri concrete pentru remediere, va fi primită mult mai bine decât o poziție defensivă.
Canalele de comunicare alese sunt la fel de importante ca mesajul în sine. Conferințele de presă, rețelele sociale, comunicările interne și site-ul oficial trebuie utilizate eficient pentru oferirea de informații coerente și actualizate. Trăim vremuri în care zvonurile se răspândesc rapid, așa că este foarte important să fii sursa principală de informații despre propria criză.
Empatia nu trebuie neglijată
Un mesaj bine construit include și o componentă emoțională, care arată că organizația înțelege impactul asupra celor afectați. Fie că este vorba de clienți, angajați sau parteneri, aceștia trebuie să simtă că preocuparea pentru ei este reală, nu doar o strategie de imagine.
În plus, criza trebuie privită și ca o oportunitate de învățare. După ce situația este gestionată, este important să se analizeze ce a funcționat bine și ce ar putea fi îmbunătățit în viitor. Un raport intern despre gestionarea crizei și o strategie clară pentru prevenirea unor situații similare pot transforma o experiență negativă într-o lecție din care chiar poți învăța ceva.
CITEȘTE ȘI: Cum să te pregătești pentru un interviu TV sau radio ca antreprenor
Foto: ID 360793932 © Edgars Sermulis | Dreamstime.com