Bugete irosite în AI? Doar 5% dintre proiectele pilot generează profit companiilor | RAPORT

Un nou raport al inițiativei NADA de la MIT arată o realitate dureroasă pentru companiile care implementează soluții de inteligență artificială generativă: 95% dintre proiectele pilot eșuează în generarea impactului financiar concret. Studiul, intitulat The GenAI Divide: State of AI in Business 2025, se bazează pe 150 de interviuri cu lideri de business, un sondaj aplicat pe 350 de angajați și analiza a 300 de implementări publice de AI. Rezultatele evidențiază un decalaj puternic între implementările de succes și inițiativele blocate, care oferă puțin sau deloc return on investment (ROI).
Doar 5% dintre proiectele pilot accelerează rapid veniturile
Conform raportului, doar 5% dintre proiectele pilot accelerează rapid veniturile. Majoritatea proiectelor rămân blocate în faza experimentală, fără să reușească să se scaleze. Aditya Challapally, autor principal al raportului și șef al grupului Connected AI din cadrul MIT Media Lab, subliniază că eșecul nu ține de calitatea modelelor AI, ci de un „gap de învățare” între instrumente și organizațiile care le implementează. Spre deosebire de tool-urile pentru consumatori, precum ChatGPT, care oferă flexibilitate individuală, soluțiile enterprise întâmpină dificultăți în adaptarea la fluxurile interne de lucru, dacă nu sunt personalizate corespunzător.
Bugete alocate greșit
Raportul arată că mai mult de jumătate din bugetele pentru AI generativ sunt direcționate către vânzări și marketing, deși cele mai mari câștiguri sunt observate în automatizarea activităților de back-office. Acestea includ reducerea outsourcing-ului proceselor de business, scăderea costurilor externe cu agențiile și eficientizarea operațiunilor interne. Această alocare necorespunzătoare indică o lipsă de claritate strategică în modul în care companiile investesc în AI.
Soluțiile externe dau rezultate mai bune
Succesul implementării AI depinde puternic de modul în care instrumentele sunt adoptate. Instrumentele achiziționate de la furnizori specializați sau prin parteneriate strategice au o rată de succes de aproximativ 67%, comparativ cu doar o treime pentru sistemele dezvoltate intern. Acest lucru este relevant mai ales în domenii precum serviciile financiare, unde multe firme investesc masiv în soluții proprii de AI în 2025. Datele arată însă că soluțiile externe oferă rezultate mai fiabile.
Challapally a mai menționat că multe companii evită să dezvăluie rata de eșec și atribuie problemele performanței modelului sau constrângerilor de reglementare. Problema principală constă însă în procesul de integrare. Raportul recomandă ca managerii de linie – nu doar laboratoarele centrale de AI – să fie cei care conduc adoptarea, și să se aleagă instrumente capabile să evolueze odată cu nevoile organizației.
Transformarea locurilor de muncă și „shadow AI”
Transformarea locurilor de muncă este deja vizibilă, în special în domeniile suport clienți și administrative. În loc de concedieri masive, multe companii aleg să nu înlocuiască angajații care părăsesc aceste posturi, mai ales în cazul rolurilor externalizate anterior din cauza valorii percepute scăzute.
Raportul evidențiază și fenomenul „shadow AI” – utilizarea de instrumente nesancționate precum ChatGPT de către angajați fără supravegherea companiei. Aceste tool-uri accentuează dificultatea de măsurare a impactului concret al AI asupra productivității și profitului. În același timp, organizațiile inovatoare experimentează cu sisteme agentice de AI, capabile să învețe, să memoreze și să acționeze independent în limite definite.
CITEȘTE ȘI: 6 români din 10 vor mai mult sprijin din partea angajatorului pentru dezvoltarea profesională și personală | SONDAJ
Foto: ID 281510301 | Ai Work ©HAKINMHAN | Dreamstime.com