Mesaje vechi, semnificații actuale

Opera definitorie a lui Maslow a fost teoria ierarhizării nevoilor, pe care el a elaborat-o în anii celui de-al Doilea Război Mondial ca urmare a observaţiilor reieşite din studii sociologice efectuate cu zeci de mii de angajaţi şi desfăşurate în perioada interbelică. Conform acestei teorii „există cinci seturi de obiective pe care le-ar putea numi nevoi sau trebuinţe primare. Pe scurt, acestea sunt cele fiziologice, de siguranţă (securitate), de dragoste, de stimă şi de împlinire personală (autoactualizare).

Aceste obiective primare sunt legate unele de celelalte, fiind aşezate într-o ierarhie a dominantei. Aceasta înseamnă că obiectivul predominant va monopoliza conştiinţa lucidă şi va avea prin sine tendinţa să organizeze mobilizarea diverselor capacităţi ale organismului. Nevoile mai puţin preponderente sunt minimalizate, dacă nu chiar uitate sau negate.”

Maslow aduce prin articolele sale o perspectivă psihologică înviorătoare asupra unei serii de probleme importante ale organizării afacerilor şi provoacă îndrăzneţ gândirea economică şi managerială a vremurilor sale, cu opinii şi întrebări asemenea aceleia din încheierea articolului „Note despre stima de sine la locul de muncă” şi anume: „Cum putem evita situaţiile organizaţionale care ştirbesc demnitatea umană şi o fac mai puţin posibilă?” Cartea merită citită cu atenţie, multe dintre mesajele lui Maslow, fiind deosebit de actuale şi în zilele noastre, după cum se vede mai jos:

• creativitatea şi inovarea sunt elemente naturale ale tuturor fiinţelor umane;
• relaţiile de durată cu clienţii, relaţii bazate pe respect reciproc, sunt cea mai înţeleaptă strategie de creştere pe termen lung;
• managementul „luminat” nu doar că perfecţionează produsele firmei şi, implicit, profiturile obţinute, ci el îi îmbunăţeşte pe angajaţi, şi, prin asta, ameliorează întreaga lume.

Nu vreau să închei înainte de a vă atrage atenţia asupra unui capitol aparent insignifiant, dar care la o privire mai atentă se dovedeşte plin de învăţăminte practice şi concrete. Şi anume scrisoarea pe care Maslow o trimite lui John D. Rockefeller al III-lea în urma conferinţei acestuia cu tema „Calitatea vieţii”. Exceptând conţinutul propriu-zis al scrisorii, mie mi s-au părut remarcabile şi următoarele lucruri:

• faptul că unul dintre cei mai bogaţi oameni ai vremii cerceta subiectul calităţii vieţii angajaţilor săi şi venea cu propuneri concrete în acest sens;
• curajul cu care Maslow îl abordează pe acesta din urmă, demonstrând astfel cum se manifestă în plan concret atitudinea deschisă, plină de încredere şi competență, pe care toţi ne-o dorim pe plan profesional.

Închei deci, cu invitaţia de a vă căuta în această carte inspiraţie pentru un mod mai „luminat” în care să vă conduceţi echipele sau propria carieră şi vă stau la dispoziţie în acest sens la: [email protected] .

Articol preluat din Revista Cariere de noiembrie. Pentru detalii legate de abonare, click aici