4 modalități prin care puteți transforma anxietatea în performanță
Anxietatea poate fi descrisă ca o stare afectivă vagă, difuză, de neliniște, de apăsare, de tensiune, de îngrijorare, de teamă nemotivată, fără un obiect precizat sau disproporționată cu factorii obiectivi care o determină. În mod categoric, este dătătoare de disconfort psihic.
Sentimentele dominante sunt de insecuritate, de teamă, anticipând abandonul, pedepsirea, producerea unor accidente, a unor nenorociri sau catastraofe. Imaginația este foarte productivă în scenarii care nu pot fi nici eliminate, nici ignorate. Persoana afectată de anxietate este într-o continuă alertă, având, în același timp, sentimentul de neputință, de imposibilitate de prevenire sau apărare. O consecință evidentă a stării de anxietate este scăderea randamentului intelectual. De asemenea, anxietatea manifestă agitație și tulburări ale somnului. Sunt prezente tulburări biosomatice și afective: palpitații, respirație neregulată, paloare, puls accelerat. Anxietatea se poate manifesta în diferite grade de profunzime. Dacă se manifestă într-o formă ușoară, de fond, poate fi considerată un fenomen normal. Dacă, însă, este mai accentuată și mai profundă, va fi privită ca un simptom al unei tulburări psihice ca depresia, psihoastenia, nevroza. Gradul de anxietate poate fi măsurat prin instrumente psihice de tipul chestionarelor, testelor. Desigur, acestea sunt complexe, științific concepute, iar în interpretarea rezultatelor specialiștii sunt, uneori, asistați de calculator.
Adolescenții de azi au un nivel ridicat de anxietate, comparativ cu cel pe care îl aveau, în anii 1950, pacienții spitalelor de psihiatrie, cred unii psihologi. Anxietatea în rândul adolescenților este o problemă care se acutizează în România, iar aceasta poate apărea sub diferite forme, în diverse momente din viața lor și poate avea repercusiuni destul de grave asupra dezvoltării psihice a tinerilor.
În opinia psihologului Gabriela Marin, într-un interviu acordat zf.ro, una dintre cauzele creșterii nivelului de anxietate în rândul adolescenților este strâns legată de lipsa de socializare față în față și petrecerea unui timp îndelungat în fața unui calculator sau a unui telefon mobil. Totodată, anxietatea se poate manifesta sub formă de timiditate, teamă de a vorbi în public (fobia socială), atacuri de panică, tulburări obsesiv compulsive sau stresul post-traumatic. “În cele mai multe cazuri, anxietatea apare în același timp cu depresia, iar motivele pentru care aceste suferințe psihice asociate escaladează sunt izolarea socială, iluzia relaționării sau a prieteniei în mediul online, dar și dorința din ce în ce mai mare a adolescenților de aprobare din partea comunității”, declară psihologul Gabriela Marin.
Anxietatea părinților se transmite și către copiii lor, dar poate fi tratată. Adolescenții care au părinti care suferă de anxietate, care sunt foarte stresați sau care își fac griji excesive pentru ei, au șanse mult mai mari să preia, fără să conștientizeze, comportamentele și felul de a gândi al părinților. “Deși, aproximativ trei din zece persoane mature suferă, la un moment dat, de stări de anxietate, această tulburare poate fi, din fericire, tratată. Cum? Prin Psihoterapie. Studiile au confirmat că în mod special psihoterapia cogntiv-compartamentală, este foarte eficientă în tratarea depresiei și a anxietății. Prin înțelegerea legăturii dintre gânduri, emoții și comportamente, oamenii pot scăpa de fricile iraționale și calitatea vieții lor poate crește extraordinar de mult”, conchide psihologul psihoterapeut Gabriela Marin.
Cuvântul „anxietate” este unul pe care oamenii tind să-l arunce în jurul valorii de ocazional – și, uneori, problematic. Pentru unii, anxietatea este o condiție debilitantă care îi ține din „luptă sau zbor” și afectează capacitatea lor de a funcționa. Pentru altii, anxietatea este o senzatie de nervozitate care poate fi folosită tocmai pentru îmbunătățirea performanței, spune dr. Alicia H. Clark, autor al Hack Your Anxiety.
Nu lăsați anxietatea să vă conducă spre colaps. Iată patru modalități de a învinge anxietatea și de a vă recupera încrederea și stima de sine. Încercați aceste patru modalități de a valorifica acest sentiment și de a-l face să funcționeze pentru voi și nu împotriva voastră:
Spune-i pe nume
Când anxietatea ta este deja incomodă, exploră ceea ce te face să te simți așa, declară Clark. Explorați frica sau nervozitatea și lucrați la găsirea motivului de la care a pornit. Ce te face anxios? De ce te simți așa? Odată ce poți numi acest sentiment în mod specific, poți începe să lucrezi la abordarea situației și să îți schimbi modul de a gândi, spune ea.
De exemplu, dacă faci o prezentare la o nouă perspectivă și anxietatea ta în legătură cu faptul că te îmbolnăvește mai mult, gândește-te de ce te simți în acest fel. Poate fi pentru că nu ești sigur de abilitățile de prezentare și ai nevoie de mai multe practici. Ar putea fi pentru că ai cu adevărat nevoie de această vânzare și ești îngrijorat că este posibil să nu obții un răspuns favorabil. Fiecare dintre cele de mai sus este un motiv valabil pentru a te simți neliniștit, dar ai diferite căi de atac la dispoziție, spune ea. Lasă-ți anxietatea să îți spună cum ar trebui să te adresezi pentru a avea o performanță mai bună.
Confrunt-o
Uneori, anxietatea încearcă să ne avertizeze de ceva sau să împărtășească un mesaj despre un risc sau circumstanță, spune terapeutul și antrenorul de carieră Lauren Appio, dr., Fondatorul Appio Psychological Consulting din New York. De cele mai multe ori, acesta este motivul pentru care oamenii se duc la terapie, astfel încât aceștia să devină mai înzestrați cu acele semnale, atunci când au tendința de a spune: "Bine, ceea ce știu despre mine este că am tendința de a avea astfel de reacții la situații în care mă simt inconfortabil sau inadecvat ", spune ea. Gândește-te la semnele de avertizare care se află în starea voastră de anxietate și la cum ar trebui să te adresezi pentru a putea să eliberezi frustrările.
Disip-o
Dacă sentimentele tale de anxietate sunt copleșitoare, fă o pauză, spune dr. Ashley Hampton, un psiholog din Trussville, Alabama, care este specializat în productivitatea antreprenorială. Capacitatea voastră de a face acest lucru poate varia, în funcție de situație. Dacă ești pe punctul de a vorbi în fața unui grup, este posibil să ai nevoie de câteva exerciții de respirație profundă. Dacă ești copleșit de un proiect mare, este posibil să trebuiască să faci o pauză de la ea și să faci o plimbare sau să faci o altă activitate care să îți distragă atenția, spune ea.
Meditația poate fi de asemenea utilă. Un studiu realizat de Universitatea din Waterloo a constatat că doar 10 minute de meditație ajută oamenii anxiosi să se concentreze mai bine. În plus, meditația oferă o serie de alte beneficii.
Împacheteaz-o diferit
Odată ce ai descoperit motivul pentru sentimentele tale, poți începe prin a te gândi la ele în moduri diferite, în avantajul tău. Anxietatea, când nu este copleșitoare, îți poate atenua concentrarea și îmbunătăți performanța, spune Clark.
Deci, în loc să te temi de provocarea cu care te confrunți, să te concentrezi asupra oportunității din cadrul acesteia. Gândește-te la aspectele pozitive de a fi încântați de prezentare și de beneficiul potențial pe care îl deține. Un studiu din 2017 publicat în Journal of Individual Differences a constatat că persoanele care și-au recunoscut anxietatea au fost mai în măsură să o folosească pentru a îi motiva.
Pe măsură ce tot mai mulți oameni simt provocările de anxietate, ascultând mesajele sale și găsind modalități de a elibera aspectele negative și de a-și canaliza puterea în performanță, rezultă că există abilități importante de stăpânire a situației.