Bogdan Ivănescu, Doctor MiT: Petrecem 40% din timp la serviciu, iar ceea ce se întâmplă la locul de muncă are cel mai mare impact asupra sănătății noastre | Best Employer Fest
De la prezenteism și burnout la pierderi economice de miliarde, starea de bine a angajaților nu mai este un beneficiu „nice-to-have”, ci un indicator-cheie de performanță. În acest context, investiția în programe de sănătate și well-being reprezintă cea mai inteligentă strategie pentru a asigura nu doar supraviețuirea, ci și prosperitatea pe termen lung a unei organizații.
Pornind de la dictonul clasic „Mens sana in corpore sano”, Bogdan Ivănescu (Doctor MiT), fondator al Clinicii Doctor MiT și STEM Sure, subliniază o statistică edificatoare: petrecem 40% din timp în câmpul muncii, 30% acasă și 30% dormind. Asta înseamnă că, din punct de vedere al expunerii temporale, ceea ce se întâmplă la locul de muncă are cel mai mare impact asupra sănătății noastre.
Această realitate plasează o responsabilitate imensă, dar și o oportunitate strategică, direct în mâinile departamentului de HR.
“Nu vorbim doar despre respectarea normelor de securitate în muncă, ci despre înțelegerea costurilor ascunse ale unui mediu de lucru care neglijează sănătatea”, spune Bogdan Ivănescu.
El a fost unul dintre speakerii evenimentului Best Employer Fest, organizat la finalul lunii mai în București de Revista CARIERE în parteneriat cu Macromex, Bucharest Business School, Optical Investment Group, SIAD și Creasoft.
Costurile fizice, cifre care dor mai tare decât spatele
Munca sedentară, specifică majorității rolurilor de birou, este un factor de risc tăcut, dar extrem de costisitor, potrivit lui Bogdan Ivănescu, care a adus în prim-plan câteva afecțiuni cu impact direct asupra productivității:
♦ Obezitatea și supraponderabilitatea – Datele arată că aproape o treime dintre angajații de sex masculin suferă de obezitate (BMI > 30), iar peste 50% sunt supraponderali. Impactul nu este doar individual, ci și organizațional: o persoană obeză solicită, în medie, cu 3 zile de concediu medical mai mult pe an. Extrapolând la nivel macroeconomic, Marea Britanie estimează o pierdere anuală de 98 de miliarde de lire sterline din cauza obezității. O cifră comparabilă cu un sfert din PIB-ul României. Mai mult, starea inflamatorie cronică asociată obezității afectează direct performanța cognitivă, un aspect critic în economia cunoașterii.
♦ Afecțiunile coloanei vertebrale – Hernia de disc și durerile de spate generează pierderi de peste 100 de miliarde de dolari anual, doar în SUA. Însă costul real este adesea invizibil în statisticile de absenteism. El se ascunde în prezenteism: angajatul este la birou, dar durerea constantă îi diminuează concentrarea, creativitatea și eficiența. „Ești acolo, dar ca și când nu ai fi”, a explicat Bogdan Ivănescu. Mai mult, un coleg care se plânge constant de durere, oricât de empatică ar fi echipa, poate afecta productivitatea celor din jur.
♦ Bolile cardiovasculare: Strâns legate de sedentarism și obezitate, aceste afecțiuni reprezintă un risc major. Infarctul, de pildă, are o incidență crescută în intervalul de vârstă 45-55 de ani. „Exact când am băgat toți banii în angajat, când ar trebui să producă la maximum, să fie cel mai eficient, iese din peisaj. Evităm să investim în training de teama că angajatul va pleca, dar ce facem dacă nu investim în sănătatea lui și… rămâne neproductiv sau, mai rău, îl pierdem definitiv?”
Dacă afecțiunile fizice sunt costisitoare, impactul burnoutului este devastator. Un studiu Deloitte citat de Bogdan Ivănescu indică o incidență de 77% – adică mai mult de 3 din 4 angajați au experimentat cel puțin o dată acest sindrom.
Evoluția conceptului este esențială: burnout-ul modern nu mai este cauzat doar de volumul de muncă, ci de „furtul atenției” – un efort cognitiv constant și fragmentat care epuizează resursele mintale.
Ce poate face concret orice profesionist din HR, mai ales în lipsa unui diagnostic oficial?
♦ Educație și prevenție: Primul pas este educarea angajaților pentru a recunoaște semnele timpurii ale afecțiunilor fizice și ale burnoutului. Workshopurile despre ergonomie, managementul stresului, nutriție sau igiena somnului nu sunt costuri, ci investiții în reziliența forței de muncă.
♦ Construirea de sisteme de alertă: Fără a încălca intimitatea, HR-ul poate dezvolta mecanisme de monitorizare a indicatorilor de risc. De exemplu, stabilirea unui prag intern pentru numărul de zile de concediu medical. Depășirea acestui prag nu ar trebui să declanșeze o acțiune punitivă, ci o investigație suportivă și confidențială. „Investigația trebuie făcută într-un mod în care angajatul să nu se simtă amenințat”, recomandă Ivănescu.
♦ Crearea de canale sigure: Succesul oricărui program de wellbeing depinde de încredere. Angajații trebuie să aibă la dispoziție canale anonime și sigure prin care să poată cere ajutor, fără teama de a fi stigmatizați sau de a-și periclita cariera.
“Putem spune că departamentul de resurse umane nu este doar un simplu administrator de personal, ci un adevărat garant al celei mai prețioase resurse a companiei: capitalul uman. Deși adesea invizibil în rapoartele financiare trimestriale, impactul său asupra productivității este esențial”, a concluzionat Bogdan Ivănescu.
Foto: Bogdan Ivănescu