Calea către succesul profesional – un drum atât de simplu?
În încercarea de a găsi răspunsuri la aceste întrebări, am discutat despre succes, carieră, motivaţie şi dezvoltare profesională cu Mihai Popa-Radu, unul dintre primii coach-i români acreditaţi internaţional. În pregătirea conferinţei interactive „Cum să fac să am succes” pe care o va susţine, alături de Daniela Andreescu, pe 19 mai la Bucureşti, Mihai Popa-Radu a răspuns câtorva întrebări, atingând principalele teme pe care le va aborda în cadrul evenimentului.
În accepţiunea dumneavoastră, depinde succesul profesional de vârstă? Altfel spus, oamenii trebuie să aştepte să treacă un număr de ani ca să atingă succesul pe plan profesional?
M.P-R: Eu cred că nu. Dacă „a avea succes” înseamnă să obţin o serie de lucruri (gen poziţie, bani, case, maşini, recunoaştere etc.), într-o primă fază trebuie să îmi formulez clar propria definiţie a reuşitei funcţie de contextul de viaţă în care mă aflu (una înseamnă să am succes când sunt adolescent, alta când sunt la început de carieră şi cu totul altceva când ajung la 40-50 ani). Odată ce am identificat lucrurile care cred că m-ar face „de succes”, ia timp până le pot obţine. Adeseori frustrările apar atunci când îmi formulez ca ingrediente ale succesului lucruri care ţin de o altă etapă de vârstă sau context de viaţă. De exemplu, dacă eu nici n-am început bine să lucrez într-un domeniu, dar am aşteptări de a fi tratat şi recompensat material ca şi cum aş fi deja un expert, cu ani buni de practică şi cu o anumită reputaţie pe piaţă, şansele de a simţi că nu am succes sunt foarte mari.
Pe de altă parte, dacă definiţia succesului este construită în jurul a cât de bine fac ceea ce am de făcut, indiferent care ar fi acel lucru, atunci situaţia este cu totul alta. Fie că sunt student care vreau să fac un proiect cât de bine pot, fie că sunt un manager care şi-a asumat ca misiune crearea unui cadru în care echipa sa să dea tot ceea ce poate şi să facă asta cu entuziasm, atunci orice pas făcut către atingerea obiectivului propus este un succes. Dacă ar fi să-l parafrazăm pe Aristotel, „succesul este [ca şi fericirea] un proces” şi nu o destinaţie, şi ne putem bucura de el indiferent de vârstă, de poziţie şi de existenţa sau nu a unei confirmări din exterior (fie ea laudă sau nişte bani).
Care credeţi că sunt factorii răspunzători de succesul profesional? Există o serie de abilităţi sau de atribute pe care oamenii ar trebui să le cultive pentru a se bucura de succes? Şi dacă da, în ce măsură mult disputata inteligenţă emoţională influenţează rezultatele noastre în carieră?
M.P-R: Există o serie de „ingrediente” care, deşi nu sunt suficiente pentru a ne garanta succesul, sunt absolut necesare pentru a-l „atrage”.
Unul dintre ele îl reprezintă dorinţa continuă de autoperfecţionare, acel imbold interior de a vedea ce şi cum pot face mai bine, indiferent dacă mi se cere şi independent de ce fac ceilalţi. Este cunoscut sub numele japonez de „kaizen” sau, în cuvintele lui Tony Robbins: „Constant and Never-Ending Improvement”. Mai ales în această epocă în care schimbările rapide, dramatice şi uneori traumatice sunt la ordinea zilei, cei care mai cred că zicala „nu schimba ceva ce funcţionează” mai poate reprezenta o abordare inteligentă se înşeală.
Un alt ingredient esenţial pentru succes este motivaţia. Ceea ce apare în mod constant în mărturiile celor care au avut success, indiferent de domeniu, ne arată că este esenţial să fac ceea ce fac în primul rând pentru că îmi place, pentru că sunt bun, pot şi vreau să devin un expert şi pentru că ceea ce ofer adresează o nevoie reală a clienţilor. Deşi una dintre modalităţile după care evaluăm „succesul” cuiva sunt banii pe care i-a făcut, ar trebui să ne raportăm la ei ca la un rezultat, nu ca la motivul pentru care facem ceea ce facem.
Ceea ce mai este necesar este să ne cultivăm răbdarea şi perseverenţa. Aşa cum spune sloganul berii Guinness, „Good things come to those who wait”. Adeseori, când ne gândim la cei pe care îi asociem cu marile succese şi marile averi gen Bill Gates, Jeff Bezos, Richard Branson, Warren Buffett sau Steve Jobs, fie ignorăm, fie nu ştim câtă muncă, pasiune, determinare, perseverenţă şi răbdare au investit ca să ajungă unde sunt. E plăcut să visăm şi să sperăm că putem să ne îmbogăţim peste noapte cu chestii gen Facebook, Twitter sau similar, doar că, în viziunea mea, acestea sunt excepţii şi contextul favorabil (pe care nu îl poate nimeni controla) a jucat un rol determinant.
O altă abilitate pe care ne-o putem cultiva şi care apare, într-o formă sau alta, la toţi cei care au success (fie în afaceri, sport, arte etc.) este capacitatea de concentrare, de menţinere a focusului mental pe termen lung. Sunt din ce în ce mai mulţi oameni de mare success care afirmă că un rol important în viaţa lor îl are practicarea a diferite metode de disciplinare a minţii, una dintre cele mai răspândite fiind meditaţia de tip Mindfulness, respectiv cultivarea capacităţii de a fi cu adevărat prezent aici şi acum, ceea ce duce la sporirea randamentului.
Dacă o persoană interesată să evolueze în carieră v-ar cere un sfat, ce i-aţi spune?
M.P-R: În general, nu cred în răspunsuri sau soluţii „universal valabile” şi nici în soluţii „prefabricate”. De aceea am renunţat la publicitate, unde cream mesaje generale care erau difuzate către mase mari de consumatori şi am ales coachingul şi trainingul, unde am şansa să relaţionez şi să comunic autentic cu oamenii direct, faţă în faţă.
Dacă ar fi totuşi să mă hazardez să dau un singur sfat, acesta ar fi mai degrabă un îndemn: să se asigure că, indiferent de activitatea din care îşi câştigă existenţa, să o facă (şi) pentru că îi împlineşte, pentru că le place şi pentru că se bucură făcând-o. Altfel spus, să nu o facă doar pentru bani, pentru a-şi plăti ratele, pentru poziţie sau pentru că e „cool”.
Nu este întotdeauna simplu, cred că niciodată nu vom putea face doar ce ne place, dar întotdeauna cred că putem să ne găsim și/sau să ne creăm motive de satisfacţie şi de împlinire profesională.
Recent am avut o sesiune de coaching cu o clientă care are o poziţie importantă (cu toate beneficiile de rigoare) într-o firmă multinaţională. La un moment dat, în timpul sesiunii, i-au dat lacrimile şi mi-a spus: „Mihai, mi-am dat seama că, deşi am obţinut cam tot ceea ce asociem de obicei cu succesul (poziţie, bani, influenţă, respect, case, maşini etc.) simt în mine un gol şi o profundă tristeţe. Am realizat faptul că mai nimic din toate acestea nu mi le-am dorit cu adevărat, dar am ajuns să cred că mi le doresc pentru că de mică mi s-a tot spus că dacă le obţin, voi fi fericită”.
Viaţa e scurtă (indiferent cât ar fi de lungă) şi mare parte din ea ne-o petrecem, vrem nu vrem, muncind. Şi indiferent pe cine am fi tentaţi să dăm vina, fiecare dintre noi este singurul responsabil pentru cum şi-o trăieşte, pentru ce alegeri face şi pentru câte regrete acumulează pe parcursul ei.
De aceea, cred că una dintre condiţiile pentru a trăi o viaţă cu adevărat fericită este să aflăm, fiecare pentru sine, ce ne împlineşte şi, în funcţie de contextele de viaţă în care ne aflăm, să găsim modalităţile prin care să ne onorăm chemarea.
„Cum să fac să am succes” este prima conferinţă interactivă organizată de eJobs.ro. Pe parcursul a 3 ore, participanţii la eveniment vor avea ocazia să interacţioneze cu Mihai Popa-Radu şi Daniela Andreescu, coach, facilitator şi autor a numeroase cărţi de dezvoltare personală. Cei interesaţi să participe, pot afla mai multe detalii despre eveniment accesând: http://evenimente.ejobs.ro/evenimente/cum-sa-fac-sa-am-succes/.