Care sunt valorile angajaților români? Depinde din ce perspectivă privești lucrurile

Rezultatele studiului a fost prezentate într-un eveniment organizat joi, 21 martie, la hotelul Howard Johnson din București. Studiul a fost prezentat de către Dorin Bodea şi comentat de invitaţii: Vintilă Mihăilescu, Sociolog şi Antropolog, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, Dragoş Anastasiu, Preşedinte Eurolines, Vlad Bog, Director Resurse Umane Microsoft, şi Petru Crăciun, General Manager Cegedim.

Studiul și-a propus să exploreze următoarelor întrebări: Care sunt valorile centrale, împărtăşite de majoritatea angajaţilor români? Care sunt valorile ideale ale majorităţii angajaţilor români? Care sunt valorile structurale, latente care ordonează şi ierarhizează sistemul nostru de valori? Iar răspunsurile oferite de participanți au fost foarte interesante.

Principalele valori atribuite sinelui sunt confidenţialitatea, schimbarea, relaţiile de calitate, dezvoltarea personală, onestitatea, persistenţa în muncă, colaborarea cu ceilalţi, competenţa, implicarea, prietenia şi loialitatea. Aceste 11 valori sunt cele mai dezirabile pentru marea majoritate a participanţilor la cercetare.

În acelaşi timp, aceste valori reflectă o diferenţă enormă dintre sine şi ceilalţi, fiind puternic atribuite sinelui şi puţin atribuite românilor. Cu alte cuvinte, aceste valori evidenţiază ruptura dintre români, explică imposibilitatea colaborării şi lipsa unui proiect de construit împreună.

Valorile centrale ale angajaţilor români, împărtăşite în cea mai mare măsură de sine şi de ceilalţi, sunt: câştigul financiar, puterea, recunoaşterea celorlalţi, faima, avansarea, libertatea, liniştea şi competiţia.

Valorile centrale ne arată faptul că majoritatea angajaţilor români împărtăşesc valorile personale, de realizare a sinelui şi mai puţin valorile morale şi de realizare prin muncă. Cu alte cuvinte, sunt puternic preţuite valorile legate de „cine sunt eu” şi mai puţin cele legate de „ceea ce fac eu”.

Valorile centrale ale românilor, împărtăşite în cea mai mare măsură de către sine şi de către români (ceilalţi), sunt o fotografie a modelului cultural-comportamental românesc actual, a ceea ce se vede de departe. Valorile centrale explică ceea ce se întâmplă acum în societatea românească, orientările, preferinţele, interesele majorităţii românilor, standardele şi normele larg răspândite. Măsura importanţei şi a semnificaţiei pentru majoritatea românilor, direcţia principală la care aderă pe termen scurt, este o funcţie directă a valorilor centrale româneşti.

Care este direcţia impusă de valorile centrale ale românilor?

Prima concluzie, în explorarea acestor opt valori împărtăşite de sine şi de români, este direcţia clară a majorităţii românilor împotriva celorlalţi români şi nu construcţia împreună cu ei.

A doua concluzie în analiza valorilor centrale ale românilor descifrează o parte dintre sensibilităţile şi vulnerabilităţile sinelui, problematica încrederii şi mulţumirii de sine. Această concluzie responsabilizează propriul sine.

A treia concluzie pe care o desprindem din investigarea valorilor centrale este lipsa lor de coerenţă temporală şi a patra – lipsa lor de moralitate. Astfel, toate aceste opt valori centrale sunt puternic ancorate în prezent şi nu implică legătura cu trecutul (tradiţia) şi nici cu viitorul, realizarea a ceva durabil. Absenţa moralităţii din spaţiul comun, împărtăşit de mulţi dintre români, completează imaginea despre ceea ce este central şi important în modelul cultural românesc actual.

Direcţiile impuse de aceste valori centrale ne semnalează un model cultural specific românesc, puternic centrat pe propria persoană, pe acum, uitând de trecut şi fără viitor. Un model cultural centrat pe recunoaşterea valorii personale prin bani, putere, faimă etc. Cu alte cuvinte, adevărata valoare a majorităţii românilor este plină de sine, de eu.

Dintre concluziile invitaţilor:

„Concluziile studiului au fost că sinele reprezintă valoarea supremă (ca urmare a comparaţiei dintre ”cine sunt eu” şi ”ce fac eu”), moralitatea şi munca sunt pe ultimele locuri în rândul valorilor împărtăşite, de remarcat fiind şi diferenţa enormă dintre sine şi ceilalţi români”, a explicat realizatorul studiului, Dorin Bodea, care deţine funcţia de consultant senior în cadrul companiei Result Development.

De altfel, dacă am începe să ne cunoaştem mai bine pe noi înşine înainte să le cerem altora ceva, am putea elimina treptat acest dublu standard, a fost concluzia evenimentului Valorile angajaţilor români. Iar pentru această schimbare fundamentală avem nevoie de cât mai multe exemple comportamentale şi, mai ales, de o îmbunătăţire profundă a sistemului educaţional la nivel naţional, a subliniat Mihai Mătieş, directorul general al Mastermind Communications, sintetizând concluziile invitaţilor la lansarea studiului Result.

Astfel, sociologul şi antropologul Vintilă Mihăilescu remarca faptul că, la baza disonanţei sociale observate în acest studiu se numără şi faptul că cei mai mulţi români încearcă să fie competenţi, dar nu neapărat şi competitivi, şi îşi doresc să aibă legături strânse cu membrii comunității, dar nu vor neapărat să lucreze într-o organizaţie. În plus, „angajatul are nevoie de recunoaştere, dar vrea să aibă şi o situaţie financiară bună”, mai remarca Mihăilescu.

„Avem nevoie de un sistem de evaluare a performanţei, dată fiind diferenţa uriaşă dintre ceea ce credem despre noi şi ceea ce credem despre alţii”, remarca, la rândul său, Dragoş Anastasiu, preşedintele Eurolines Grup. El a mai propus ca studiul Valorile angajaţilor români să fie tradus în engleză, astfel încât să fie accesibil tuturor investitorilor străini – „nu pentru ca ei să nu mai vină în România, ci ca să ştie că acest popor frumos are nişte probleme din cauza combinaţiei sale unice de balcanism, comunism, latinism şi liberalism sălbatic”.

Consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR) Adrian Vasilescu remarca, de asemenea, că din vârful ierarhiei valorilor angajaţilor români lipsesc corectitudinea, vocaţia pentru lucrul bine făcut, identificarea cu firma, plăcerea muncii. „În concluzie, cred că ar fi bine ca societatea românească să se uite în oglinda asta (studiul Valorile angajaţilor români – n.r.), ca să vadă că nu suntem chiar atât de frumoşi. Iar apoi să se uite şi în alte oglinzi”, a conchis Vasilescu.

La rândul său, Petru Crăciun, care deţine funcţia de general manager în cadrul Cegedim, observa că “în adâncul nostru, cu toţii ştim ce ne dorim de fapt, problema fiind mai degrabă cum anume îl putem obţine”. El a mizat, în acest sens, pe trei direcţii: planul organizaţional (pentru care a subliniat importanţa echilibrului dintre motivaţia financiară şi cea nefinanciară şi dintre drepturi şi obligaţii), familia şi societatea.

„Nu suntem mai răi decât alţii, dar principala diferenţă este că noi nu ştim cum suntem, nu am căzut încă de acord în acest sens, iar acest studiu ne poate ajuta să să vedem asta”, remarca şi directorul de resurse umane din cadrul Microsoft România, Vlad Bog. „Trebuie să ajungem să ne cunoaştem şi să ne transformăm defectele în calităţi”.

Dacă doriți să aflați mai multe informații despre valorile românilor, vă invităm să citiți cartea„Valorile angajaţilor români”, care a fost lansată în cadrul conferinței de ieri.