Universităţile româneşti urcă în cloud

În sala U12 a Universităţii Transilvania din Braşov cele mai utilizate sintagme se formează în jurul cuvântului smarter şi cloud. Smarter Energy Grids, Smarter Computing, Cloud Computing sau, aşa cum scrie pe unul dintre cele două panouri care decorează spaţiul, Smarter Oilfields. IBM România a organizat pe 15 martie 2012 o întâlnire cu ocazia căreia opt reprezentanţi ai mai multor universităţi româneşti din aproape toată ţara au prezentat câteva soluţii pe care le-au implementat împreună cu studenţii şi doctoranzii lor. Soluţiile implementate se referă la crearea unor competenţe educaţionale prin mediul cloud, profesorii prezentând în detaliu câteva proiecte de cercetare şi dezvoltare, inclusiv capabilităţile hardware de care dispun universităţile lor. Pe scurt, întâlnirea a avut ca scop detalierea colaborării dintre compania IBM, care au pus la dispoziţie infrastructura IT, şi universităţile româneşti, care au oferit resursa umană şi propriul spaţiu de lucru.

„Cloud Computing permite accesul la resurse de calcul prin intermediul Internetului“, a spus Theodor Borangiu de la IBM România, la începutul întâlnirii. „Scurtează timpul de lucru, prin accesarea virtuală a resurselor, şi poate deservi toate departamentele unei universităţi.“ Potrivit reprezentanţilor companiei, în câţiva ani, metodele tradiţionale de predare a materiei, în care profesorul scrie la tablă şi studenţii notează în bancă, s-ar putea modifica, cel puţin parţial. Noile instrumente de calcul şi supercomputerele oferite de companie universităţilor româneşti asigură deja un proces de învăţare mult mai eficient.

Proiecte grid

Centrul Grid al Universităţii Politehnica din Bucureşti a fost creat pentru a sprijini cercetarea, dezvoltarea tehnologică şi inovarea ştiinţifică. Proiectul GEEA, cum a fost denumit, a început în anul 2002, după o întâlnire care a avut loc la Palatul Parlamentului, unde au fost puse în discuţie un număr de proiecte naţionale şi internaţionale. Obiectivul proiectului este creşterea capacităţii de cercetare a universităţilor şi instituţiilor prin intermediul unui centru GRID local de înaltă performanţă. În momentul de faţă, centrul pune la dispoziţia comunităţii de cercetare cel mai puternic cluster cu resurse eterogene din România, susţinut de cea mai complexă infrastructură de reţea din Europa Centrală şi de Sud-Est. Proiectul contribuie la îmbunătăţirea sistemului naţional GRID prin dezvoltarea resurselor existente şi eficientizarea interconectării acestora în vederea asigurării calităţii serviciilor la nivel de reţea.

Tot un proiect GRID este cel de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Şi acesta are ca obiectiv realizarea unui centru de performanţă, care să deservească mediul academic şi de cercetare din zona Transilvania şi să permită abordarea unor probleme ştiinţifice ce necesită putere de calcul sporită şi capacitate de stocare mare. Un alt obiectiv este acela de a dezvolta aplicaţii care să utilizeze această infrastructură de calcul paralel.

Supercomputerul IBM Blue Gene

Un alt proiect interesant este IMB Blue Gene/P, implementat de IBM România şi Universitatea de Vest din Timişoara. Nimic altceva decât primul supercomputer în România accesibil proiectelor complexe de cercetare academică interdisciplinară. Supercomputerul reprezintă o platformă ideală pentru dezvoltarea unui centru de cercetări avansate bazate pe calcul de înaltă performanţă. Soluţia IBM Blue Gene/P oferă ultra-scalabilitate, adică performanţă înaltă, economie în spaţiul utilizat, consum foarte scăzut de energie şi disponibilitate. Concret, infrastructura acestui computer permite cercetări în parteneriat între diverse universităţi, stimulări complexe în chimie, fizică, biologie şi biotehnologie. Se pot face calcule intensive, de înaltă performanţă cu metode matematice şi noi algoritmi de calcul. De asemenea, se pot face calcule numerice complexe în ştiinţa materialelor, în astrofizică, cercetări în domeniul energiei sustenabile sau studiul hazardului (meteo, fizica pământului, monitorizarea apelor).

IBM cloudburst

Un consorţiu format din Universitatea Politehnica din Bucureşti, Universitatea „Transilvania“ din Braşov, Academia de Studii Economice din Bucureşti şi Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila din Bucureşti va crea un nou model de educaţie şi curriculum academic în Ştiinţa Serviciilor. Astfel, universităţile vor pune la dispoziţia a circa 12 500 de studenţi cursuri şi laboratoare bazate pe platforma cloud prin virtualizare. În acest context, cloud computing reprezintă un model de calcul ce livrează produse IT prin servicii pe Internet cu specific pe educaţie şi instruire. IBM CloudBurst oferă un nou model de consum şi livrare inspirat de servicii de Internet cu caracteristici de care vor beneficia studenţii. Vor avea servicii la cerere, acces permanent la reţea şi concentrarea resurselor independent de spaţiu. Mai mult decât atât, platforma Cloud Computing permite mediului academic să devină mai sistematic în privinţa inovării serviciilor prin IT. Îmbunătăţirea educaţiei se poate face prin echilibrarea componentelor de instruire în planurile de învăţământ şi prin dezvoltarea ariei curriculare. Proiectul va dezvolta un model educaţional deschis şi continuu, cu un cadru flexibil pentru instruirea continuă. Domeniile vizate sunt sănătate, administraţie, distribuţia energiei electrice, producţie. Aceste servicii de educaţie vor beneficia de platforma cloud, ceea ce înseamnă că vor fi replicate în toate instituţiile din ţară.

Mediul cloud în afaceri

Tehnologia cloud a fost implementată mai întâi de companiile mici şi mijlocii, datorită potenţialului de reducere semnificativă a costurilor, a dimensiunilor şi a ineficienţei sistemelor IT supraîncărcate. Mediul cloud generează noi ecosisteme, pe măsură ce stimulează colaborarea şi inovarea. Practic, inovaţia devine constantă, iar acest lucru duce la crearea unor noi tipuri de proiecte, dar şi la transformarea modelelor de afaceri existente. Conform unui studiu IBM recent, numărul companiilor care vor folosi cloud computing pentru a reorganiza modelele de business existente se va dubla în următorii trei ani, pe măsură ce liderii companiilor încearcă să beneficieze de disponibilitatea rapidă a datelor şi de popularitatea în creştere a reţelelor sociale. Mediul cloud va duce şi la dezvoltarea unor modele noi de business, în care avantajul principal va fi promovarea de noi produse şi servicii prin conectarea rapidă şi generarea de noi fluxuri de capital.

Articol preluat din Revista Cariere de aprilie. Pentru detalii legate de abonare, click aici