Angajaţii români sunt din ce în ce mai stresaţi
„Instabilitatea economiei mondiale a alimentat această presiune în creştere, iar respondenţii confirmă că majoritatea cauzelor stresului sunt de natură profesională, mai mult decât personală, cu situaţia financiară personală, clienţii şi angajaţii în vârful listei de cauze”, se arată în comunicatul dat publicităţii de către Regus. Principalele cauze ale stresului sunt situaţia financiară personală (73%), clienţii (55%) şi angajaţii/colegii (25%).
Lucrul flexibil, mod de reducere a stresului.
Studiul s-a concentrat şi asupra soluţiilor posibile şi a constatat că şapte din zece respondenţi români (70%) identifică lucrul flexibil ca fiind un mod de reducere a stresului. Aproape jumătate (40%) dintre participanţii la studiu consideră că modul de lucru flexibil este mai orientat spre familie. Totodată, 70% dintre respondenţi au afirmat că lucrul flexibil este mai ieftin decât locaţiile fixe şi 85% au apreciat că îmbunătăţeşte productivitatea.
Reprezentanţii Regus mai arată că la nivel global este mult mai probabil ca angajaţii companiilor mici să fie stresaţi de clienţi (42%) decât angajaţii companiilor mari (27%), dar au fost mult mai puţin ofensaţi de conducere (20%) decât corespondenţii lor din firmele mai mari (40%).
„Angajaţii stresaţi sunt nefericiţi şi nesănătoşi”
„Fără îndoială, angajaţii stresaţi sunt totodată nefericiţi şi nesănătoşi, deci companiile care doresc să îşi ajute angajaţii să ducă vieţi mai pline de satisfacţii nu pot omite analizarea şi reducerea nivelului de stres din cadrul organizaţiei lor. Cu toate acestea, problema dificilă a stresului nu afectează numai angajaţii, ci şi companiile, deoarece acestea descoperă că au angajaţi care nu pot lucra conform necesităţilor, care au nevoie de mai multe concedii medicale şi sunt mai puţin eficienţi”, este de părere Ramona Iacob, Market Team Leader Regus.
16.000 de profesionişti din întreaga lume au participat la sondaj
Specialistul a adăugat că nivelul de stres continuă să crească în întreaga lume, cu angajaţi care se apropie din ce în ce mai mult de epuizare. Pe termen scurt, aceasta presupune pierderea angajaţilor valoroşi şi confruntarea cu o productivitate scăzută, pe măsură ce personalul se confruntă cu stresul legat de probleme de sănătate, insomnie şi epuizare, dar efectele pe termen lung ale acestei presiuni sunt încă greu de prevăzut şi ar putea fi dezastruoase, a mai spus ea.
La sondaj au participat 16.000 de profesionişti din toată lumea.