Cum să găseşti şi să amplifici sursele de creativitate din compania ta

Şi nu e de mirare. Managerii sunt educaţi şi instruiţi în aşa fel încât capătă o credinţă de nestrămutat în valorile reprezentate de eficienţă şi de abilităţile necesare pentru a face analize cantitative. Aceasta este credinţa majorităţii americanilor şi ceea ce este predat în majoritatea şcolilor de business. Aşa că acum suntem nevoiţi să trecem printr-o tranziţie dificilă: după ce, timp de decenii întregi, au făcut management pentru a stoarce profituri cât mai mari din business-ul pe care-l conduc, oare cum vor putea directorii executivi să facă acum rapid trecerea la amplificarea capacităţii angajaţilor lor de a fi creativi?

Dacă eşti într-o poziţie de conducere şi vrei să faci şi tu acest lucru, trasează mai întâi “harta cercurilor de creativitate”. Afacerile sunt, într-un fel, nişte piramide construite pentru a promova eficienţa. Dar creativitatea este generată în cercuri, în interiorul cărora un număr mic de oameni foarte talentaţi lucrează, de regulă, în grupuri de către doi-trei oameni sau în echipe mici. Multe dintre aceste cercuri sunt formale: laboratoare, departamente de dezvoltare de produs sau de design. Se presupune că oamenii foarte creativi ar trebui să lucreze exclusiv în aceste locuri. Dar mai sunt multe alte cercuri care sunt invizibile. În majoritatea marilor corporaţii se află sute de angajaţi care îşi împărtăşesc unii altora ideile, testează lucruri noi şi leagă între ele, în moduri noi, domeniile în care deţin informaţii şi cunoştinţe – dar ei fac toate acestea aflându-se “sub radarul” supervizorilor lor. Lucrul acesta se poate întâmpla la fel de des pe o linie de asamblare pe cât se întâmplă în laboratorul de chimie. Dar ceea ce fac ei nu este văzut întotdeauna drept ceva creativ, iar mulţi oameni nu se văd pe ei înşişi ca fiind o persoană creativă, chiar dacă sunt într-adevăr creativi. Când vei face harta cercurilor de creativitate, aceşti oameni te vor surprinde aproape întotdeauna.

Dar generarea de idei noi – chiar dacă sunt originale – nu este suficientă. Creativitatea trebuie să fie aplicată la scară largă pentru a genera o valoare economică. Deci trebuie să-i identifici, de asemenea, şi pe “brokerii de creativitate” – oameni care au discernământ şi acces la resurse. Directorii executivi experimentaţi sunt cei care pot prevedea cel mai bine dacă un nou concept va avea sau nu un potenţial adevărat; ei sunt “privirea înţeleaptă” care este complementară “privirii proaspete” îndreptate asupra unei sarcini anumite. Ei sunt, de asemenea, cei care pot conecta cercurile creativităţii din compania ta la resursele financiare, resursele de creare a prototipurilor şi cele de marketing de care au nevoie aceste cercuri. Când îi vei găsi pe aceşti brokeri vei avea, de asemenea, surprize. Ei pot avea multe titluri oficiale, de la general manager la vicepreşedinte şi până la asistentul CEO-ului.

La nivelul de top al ierarhiei din companie este, de asemenea, important să faci mutarea spre echipe de leadership ce cuprind oameni din multe generaţii diferite. Într-o perioadă în care schimbarea trebuie perpetuată “în cascadă”, suntem cu toţii nişte imigranţi pe tărâmul noilor tehnologii şi al noilor schimbări care au loc în cultură. Oricât ne-am strădui să ne “scufundăm” în aceste tărâmuri noi, nu avem pur şi simplu cum să ştim la fel de multe pe cât ştie cineva care întruchipează aceste schimbări. Tinerii fondatori ai Google şi Facebook au fost suficient de înţelepţi ca, atunci când şi-au extins startup-ul la o scară mai mare, să aducă în companiile lor oameni talentaţi care aveau în spate mult mai multă experienţă decât ei. Managerii mai în vârstă din corporaţiile consacrate ar trebui, la rândul lor, să fie suficient de înţelepţi ca să facă mişcarea inversă, adică să aducă în compania lor tineri talentaţi care să le permită să îşi extindă capacităţile.

Ar trebui, de asemenea, să fii pregătit să schimbi cadrul în care interacţionezi cu consumatorii. “Experienţa de utilizare” a fost un concept îndrăzneţ la vremea lui şi ne-a făcut să depăşim stadiul simplei îndepliniri a nevoilor consumatorilor. Dar astăzi este deja un concept depăşit. Oamenii ce fac parte din publicul de consumatori ai produselor companiilor participă azi, împreună cu companiile, la designul şi achiziţia produselor. “Experienţa” este un termen prea pasiv ca să poată descrie această relaţie. “Implicarea utilizatorului” este noua competenţă creativă a viitorului. Gândeşte-te la ceva similar cu aura – lucrurile care îţi fac semn cu degetul chemându-te spre ele şi te menţin interesat – şi încorporează această forţă de atracţie inefabilă în designul produselor şi serviciilor tale, aşa cum au făcut Apple şi Nike.

Majoritatea corporaţiilor care au construit timp de decenii o cultură a eficienţei nu se pot transforma, de la sine şi în mod organic, în “cuiburi ale creativităţii”. Şi nici nu ar trebui să încerce; şansele lor de a avea succes sunt destul de slabe. IBM a încercat. Procter & Gamble încă mai încearcă, iar GE s-ar putea să şi reuşească, dar majoritatea celorlalte corporaţii nu va reuşi. Dar companiile consacrate pot să fie totuşi o platformă pentru creativitate; pot învăţa cum să “iasă dintre propriile ziduri”, pentru a identifica surse de creativitate cărora să le întrevadă utilizarea, apoi să le cumpere şi să le aplice la scară largă.

Competenţa creativă e ca un sport. Poţi să te antrenezi pentru a deveni creativ şi poţi să amplifici atât propriile capacităţi creative, cât şi pe cele şi ale organizaţiei tale. Dacă ajungi să fii bun în domeniul creativităţii, vei putea să o şi transformi într-o valoare economică reală, aplicând-o la scară masivă.

Bruce Nussbaum este autorul cărţii “Creative Intelligence: Harnessing the Power to Create, Connect and Inspire”. Fost managing editor adjunct al revistei Businessweek, el este şi profesor de inovaţie şi design la Parsons The New School for Design.