Cum să-i faci pe ceilalţi să-ţi vadă potenţialul

Nu era vina lor; pur şi simplu, nu e realist să urmăreşti să fii la curent cu noutăţile intervenite în viaţa tuturor cunoscuţilor tăi sau să te aştepţi de la ei la acelaşi lucru. Dar faptul că nici măcar nu ştiau de noua mea firmă însemna că eu pierdeam şansa de a obţine recomandări şi de a găsi noi clienţi. Mi-am dat seama că eu eram cea care trebuia să se asigure că ei remarcă noile schimbări din activitatea mea.

Bineînţeles, nu poţi să îi forţezi pe oameni să îţi citească rapoartele de activitate sau să îţi urmărească webinarele. Atunci cum îi faci pe ceilalţi să îşi dea seama şi să ţină minte cu ce te ocupi acum – şi să înţeleagă lucrurile pe care eşti capabil, cu adevărat, să le realizezi?

Creează conţinut. Dacă te încadrezi în categoria profesională denumită „knowledge worker”, ce implică un transfer al cunoştinţelor şi informaţiilor pe care le deţii către ceilalţi, poate să fie destul de greu să îţi demonstrezi experienţa oricui altcuiva în afara şefului tău. Dar uşurinţa cu care oricine poate publica un anumit conţinut pe internet ne-a oferit o oportunitate profundă. În acelaşi mod în care un graphic designer are un portofoliu prin care îşi prezintă cele mai bune logo-uri şi broşuri pe care le-a creat, ar trebui să îţi creezi acea proprietate intelectuala (postari pe blog, podcast-uri, videocast-uri – chiar şi o serie de feed-uri pe Twitter, deştepte şi concepute profesionist, poate să conteze) care să îţi demonstreze expertiza în domeniu. Dacă ţi-ai schimbat cariera sau încerci să urci în ierarhia companiei în care lucrezi, s-ar putea ca alţi oameni să te vadă încă drept vechea persoană care ai fost înainte. Conţinutul „solid” pe care îl creezi le reaminteşte oamenilor de noile tale abilităţi şi noua cunoaştere pe care o deţii şi le permite să te evalueze pe baza calităţii materialelor pe care le produci şi nu a trecutului sau a diplomelor şi acreditărilor tale.

Foloseşte pârghia „dovezilor sociale”. Psihologilor le place să folosească termenul de „dovezi sociale”. Asta înseamnă că oamenii caută să afle opinia celor din jurul lor pentru a judeca valoarea unui lucru. (Dacă o carte are 1.000 de review-uri de cinci stele pe Amazon.com, atunci trebuie să fie bună). Deci cum poţi să foloseşti această euristică – sau metodă bazată pe descoperirea de cunoştinţe noi despre tine – drept pârghie care să te ajute în carieră? Dacă ai de gând să faci efortul de a intra într-o organizaţie a profesioniştilor din domeniul tău de activitate, ar trebui să arăţi că îţi doreşti un rol de conducere, fiindcă dovezile sociale oferite de faptul că eşti văzut drept un lider vor avea beneficii care cresc exponenţial faţă de cele oferite de statutul de simplu membru.

Alan Weiss, un consultant care a fost, pe la mijlocul anilor `90, preşedintele filialei din New England al National Speakers Association, a crezut că business-ul lui va scădea pe parcursul anilor în care a deţinut preşedinţia asociaţiei, din cauza timpului suplimentar pe care trebuia să îl dedice acestei poziţii. „Dar, spre surpriza mea”, mi-a spus el, „business-ul meu a avut încasări mai mari cu 250.000 $. Vizibilitatea se amplifică în mod natural în jurul tău şi, chiar dacă nu o cauţi, oamenii vor veni oricum la tine pentru a obţine interviuri şi sfaturi. Vizibilitatea ta creşte şi, de asemenea, creşte şi propriul tău brand”.

Găseşte-ţi un „peţitor”. E adevărat, nimănui nu-i plac lăudăroşii. Dar poţi să eviţi complet această problemă, dacă găseşti pe cineva care să se ocupe de lăudarea ta în locul tău. „Oamenii nu îi plac pe cei care se auto-promovează”, spune Jeffrey Pfeffer de la Stanford University. „Dar, în mod ironic, chiar dacă te promovezi prin gura altor oameni, cumva acel stigmat nu este asociat cu tine. E mult mai bine să ai pe altcineva care să te laude”. Dacă îţi permiţi, îţi poţi angaja, bineînţeles, un expert în publicitate. Dar o altă opţiune ar fi să îţi găseşti un camarad care gândeşte la fel ca tine şi să vă promovaţi reciproc. La cocktailuri sau la petreceri, tu şi prietenul tău puteţi să vă propuneţi în mod deliberat să menţionaţi realizările celuilalt sau să aduceţi în discuţie subiecte în care excelează partenerul vostru. S-ar putea să sune artificial, dar nu e obligatoriu să fie aşa. Ia-o, pur şi simplu, drept o şansă de a-ţi ajuta prietenul să strălucească – şi lasă-l să-ţi întoarcă serviciul.

Într-o lume frenetică în care toţi ne-am extins reţeaua de prieteni şi cunoştinţe cu mult dincolo de faimosul număr al lui Dunbar (bazat pe ideea că oamenii sunt „dotaţi” să facă faţă în mod optim la circa 150 de relaţii sociale), s-ar putea să fie mult prea greu să fim remarcaţi de alţii – şi să fie în mod special greu să ne asigurăm că se gândesc la noi în felul în care ne-am dori noi să se gândească. Dar trebuie, într-un fel sau altul, să facem ceva, altfel riscăm să pierdem oportunităţi profesionale pur şi simplu din cauză că nu suntem pe radarul altor oameni sau din cauză că ei nu ne recunosc abilităţile.

Dar, dacă ne creăm un conţinut robust şi cu apariţie regulată, dacă mobilizăm dovezile sociale în favoarea noastră şi ne găsim un camarad care să ne ajute „ducând mai departe vorbele frumoase despre noi”, putem începe să facem o breşă în vechile percepţii pe care le oamenii le au cu privire la noi şi să devenim stăpâni pe reputaţia pe care o avem în lume.

Dorie Clark este consultant în strategie şi autoarea cărţii „ Reinventing You: Define Your Brand, Imagine Your Future”