De evitat stresul
Problema stresului
Desi nu ar trebui ca angajatii sa-si aduca problemele personale la munca, acest lucru se intampla. Si pentru ca nu pot trece usor peste ele, nu mai dau randament. In aceste conditii, ce ar trebuie sa faca angajatorul?
"Este preferabil ca fiecare situatie de acest gen sa fie analizata individual. Rezolvarea va lua in considerare gravitatea problemelor personale si va depinde inevitabil de stilul de management al persoanei aflate in functia de raspundere", e de parere Mihaiela Pura, sef birou resurse umane in cadrul companiei Farmec din Cluj-Napoca.
Cauzele stresului
Volumul mare de munca la care este supus angajatul, insecuritatea jobului sau faptul ca este prost platit se numara printre cele mai frecvente cazuri care duc la stres.
Practic, cauzele stresului tin de personalitate, de cultura organizationala, de obiectivele personale si de cele ale companiei. Stresul apare de fiecare data cand persoana simte ca exista o presiune (de timp, de performanta, de relationare) care ii este incomoda si pentru care trebuie sa depuna un efort suplimentar, fizic, intelectual si emotional.
"Combaterea stresului porneste de la identificarea cauzelor sale, printr-un proces de psihodiagnoza organizationala, urmand ca fiecarui angajat in parte si relatiilor dintre angajati si departamente sa li se acorde atentie", explica psihoterapeutul Lena Rusti.
Dupa diagnoza, sunt demarate programele de asistenta psihologica a angajatilor, coaching sau dezvoltare personala care pot rezolva problemele de stres la locul de munca.
Existenta conflictelor intre angajati sau intre angajat si conducere, dezechilibrul dintre efortul depus si recompensa primita, ambiguitatea rolului pe care il joaca angajatul in companie ori situatiile de suprasolicitare sau chiar de subsolicitare se numara printre cauzele stresului pe care Mihaiela Pura le evoca. "Daca, in general, principalul efect al stresului este o scadere a randamentului, in situatii mai grave se poate vorbi chiar despre pierderi financiare ale companiei, cauzate de erorile de la locul de munca sau de absenteismul prelungit".
Controlul stresului
Atunci cand vorbim despre disconfort si suferinta, lucrurile trebuie luate in serios si de catre cei afectati, dar si de cei in masura sa faca o schimbare. "Afectata este in primul rand persoana stresata. Insa, imediat, intregul mediu din care face parte incepe sa fie afectat, pentru ca stresul incepe sa se manifeste. Acest lucru se rasfrange asupra rezultatelor in munca, asupra eficientei si rentabilitatii. De aceea, cu cat se intervine mai repede, cu atat mai mici sunt <
Problema stresului la locul munca nu trebuie ignorata, cu atat mai mult cu cat nimeni nu poate spune ca este "la adapost". Oricine poate fi afectat de stres, incepand de la managerii de top si pana la angajatii care lucreaza pe liniile de productie. "Consecintele sale sunt vizibile atat la nivel de individ,- stresul influentand negativ starea lui de sanatate si de bine psihologic-, cat si la nivel de companie, prin performante scazute in activitate a angajatilor", explica psihoterapeutul.
Conducerea companiei ar trebui sa tina amploarea stresului ocupational sub control prin asigurarea unui mediu de lucru placut, incurajarea unei atmosfere colegiale si dezvoltarea unor valori pozitive comune. Insa, pana la urma, stilul de viata al fiecarui angajat are cel mai important efect asupra stresului, putand, dupa caz, sa il diminueze sau sa il amplifice.
Motivarea
Cu siguranta, salariul sau cresterile salariale sunt o forma de motivare. Poate nu este evident la prima vedere, insa oamenii pretuiesc si alte lucruri in afara de cele materiale, cum ar fi aprecierea pentru munca depusa, feedbackul constructiv sau alte gesturi ce tin de relationarea interpersonala sau de mediul de munca.
"Ne place sa credem ca suntem o familie – familia Farmec. Avem o cultura organizationala bazata pe traditie si ne intereseaza ce se intampla cu angajatii nostri, nu am renunta usor la ei", afirma Mihaiela Pura, adaugand ca in conditiile crizei actuale, desi se impune mai multa prudenta, compania nu se gandeste la disponibilizari de personal.
Legislatia
La nivelul Uniunii Europene exista Directiva cadru 89/391/CEE, care prevede reglementari fundamentale in domeniul securitatii si sanatatii in munca. Aceasta arata obligatia angajatorilor de a asigura securitatea si sanatatea la locurile de munca, inclusiv cu referire la efectele stresului in munca. Toate statele membre au implementat aceasta directiva in legislatia proprie, iar unele au elaborat, in completare, ghiduri de prevenire a stresului in munca.
Potrivit Directivei cadru, pentru a elimina sau a reduce stresul in munca, angajatorii trebuie sa previna si sa evalueze riscurile de stres in munca. Pentru asta, trebuie identificate acele solicitari si presiuni ale activitatii care ar putea sa genereze niveluri crescute si de durata ale stresului. De asemenea trebuie descoperiti acei angajati care pot fi afectati, ca sa se poata actiona in mod adecvat pentru evitarea vatamarilor produse de stres.
Simptome
Agentia Europeana pentru Securitate si Sanatate in Munca a alcatuit o lista de simptome care permit sa se determine daca stresul legat de activitatea profesionala reprezinta o problema in cadrul organizatiei.
La capitolul participare la locul de munca, absenteismul, fluctuatia de personal, nerespectarea programului de lucru, problemele de disciplina, comunicarea agresiva si izolarea se numara printre simptomele care ar trebui sa-i ingrijoreze pe angajatori.
Printre simptome se mai regasesc reducerea performantelor sau a calitatii serviciilor, accidentele de munca, solicitarea serviciilor de sanatate, consumul abuziv de tutun, violenta, intimidarea sau hartuirea, depresia, incapacitatea de concentrare, problemele in relatiile familiale si afectarea sistemului imunitar.
Studii
Un job stresant are un impact direct asupra corpului, crescand riscul de boli cardiovasculare, reiese dintr-un studiu realizat de The British Heart Foundation la nivelul anului 2007, la care au participat peste 10.000 de functionari publici britanici.
Persoanele sub 50 de ani care au afirmat ca munca lor este stresanta au cu 70% mai multe sanse de a suferi o boala de inima decat cei care nu sunt stresati. Potrivit studiului, la acest aspect contribuie si lipsa din alimentatie a fructelor si legumelor.
De asemenea, studiul confirma ceea ce a fost identificat si in cercetarile anterioare, si anume faptul ca stresul la locul de munca este adesea asociat comportamentelor nesanatoase, precum fumatul, lipsa de exercitii fizice sau o dieta saraca. Toate acestea au un impact negativ asupra sanatatii inimii.
Sunt multe modalitati de a ne ajuta sa facem fata situatiilor stresante, spun specialistii. O viata activa si pastrarea siluetei in forma se regasesc printre remediile care contribuie la eliminarea stresului si la reducerea riscului de boli de inima.
La nivelul Uniunii Europene, "Fundatia europeana pentru imbunatatirea conditiilor de viata si de munca" arata ca stresul in munca reprezinta a doua problema de sanatate legata de activitatea profesionala, dupa afectiunile dorsale, afectand 28% dintre angajatii UE.
Stresul la locul de munca a cauzat peste un sfert din totalul concediilor medicale a caror durata depaseste doua saptamani, potrivit unui raport Eurostat. Dupa estimarile din anul 1999, costurile datorate stresului in munca in statele membre reprezinta circa 20 de miliarde de euro pe an, considerata o suma foarte mare si in prezent.
Asadar, stresul in munca poate genera stari ca: depresie, anxietate, nervozitate, oboseala si afectiuni cardiace. In afara de acestea, stresul antreneaza perturbari pe planul productivitatii, creativitatii si competitivitatii. Psihologii recomanda organizatiilor sa lupte pentru prevenirea stresului la locul de munca. Comunicarea, cladirea unei relatii bune intre angajati sau intre angajat si angajator, mentinerea unui mediu placut la locul de munca si aprecierea pentru munca depusa reprezinta cateva dintre metodele de control si inlaturare a stresului in organizatii.