Între profit și risc: Raluca Fișer, despre valori, aspirații și orașele viitorului. Oaze de prosperitate, nu deșerturi urbane și umane

Fenomene meteo extreme, orașe suprapopulate, vulnerabile în fața unor riscuri ecologice severe, un consum împins dincolo de limită și discrepanțe sociale ori educaționale greu de depășit. Omenirea se află în fața necesității de a-și revizui aspirațiile, comportamentul și valorile, multe companii și-au așezat deja mâna spre butonul reset.

După secole în care profitul (cu orice preț) a fost criteriul suprem al succesului, asistăm acum la o schimbare de paradigmă. Suntem încă la început, iar tranziția va fi, probabil, lungă. Însă contururile unei noi hărți a succesului devin din ce în ce mai clare.

Tot mai multe organizații își evaluează acum rezultatele prin lentile cu focalizare mult mai profundă, care să dezvăluie mai amănunțit nu doar profitul, ci și impactul asupra oamenilor și planetei. Îmbrățișează o viziune mai responsabilă și se străduiesc să profileze abordări integrate ale businessului, care să le asigure o dezvoltare sănătoasă pe termen lung.

Dincolo de alegerea morală

În acest context, strategia care integrează conceptul celor trei P – People, Planet, Profit – devine nu doar o alegere morală, ci și o decizie economică inteligentă.

Cum pot companiile să echilibreze eficient acești trei piloni ai sustenabilității în strategia lor de afaceri? Care sunt principalele provocări în integrarea acestor elemente? Și, mai important, cum pot administrațiile locale și centrale să sprijine acest efort, prin politici coerente și măsuri menite să faciliteze tranziția către afaceri și orașe mai verzi și mai prospere?

Și aici intervin, de obicei, cele mai mari provocări, punctează Raluca, ”hrănite” de conflictul între obiectivele pe termen scurt și cele pe termen lung: ”De multe ori, deciziile necesare pentru a sprijini sustenabilitatea, cum ar fi investițiile în tehnologii ecologice sau formarea angajaților, pot genera costuri inițiale ridicate. De asemenea, lipsa unor standarde clare și a unui cadru legislativ coerent poate face dificilă evaluarea impactului acestor inițiative. În plus, schimbările culturale necesare pentru a integra sustenabilitatea în mentalitatea colectivă pot întâmpina rezistență”.

Vector activ în schimbare

Cu o vastă experiență în management strategic, transport durabil și economie circulară, Raluca Fișer și-a asumat un rol concret în această transformare. Prin coordonarea proiectelor de responsabilitate socială corporativă și advocacy în cadrul Asociației Green Report, ea contribuie efectiv la diminuarea impactului oamenilor și businessurilor asupra mediului. Inițiativele promovate de asociație nu doar că sprijină sustenabilitatea, ci și încurajează companiile să adopte practici mai responsabile, consolidând astfel legătura dintre prosperitate economică și respectul față de oameni și planetă.

”Personal, cred că responsabilitatea socială corporativă (CSR) joacă un rol hotărâtor în dezvoltarea unui model de afaceri sustenabil. Prin implementarea unor inițiative CSR, companiile pot demonstra angajamentul față de comunități și mediu, ceea ce poate îmbunătăți reputația și relațiile cu stakeholderii”, este ferm convinsă Raluca. Din punctul ei de vedere, aceste inițiative contribuie la crearea unei culturi organizaționale orientate spre sustenabilitate, ajutând angajații să se simtă mândri de locul lor de muncă și să simtă că ei înșiși pot face diferența. De asemenea, s-a constatat că CSR poate stimula inovația, companiile fiind motivate să dezvolte soluții creative care să răspundă provocărilor sociale și ecologice.

”În concluzie, echilibrarea celor trei P necesită o abordare strategică și o angajare reală în integrarea acestor principii în fiecare aspect al activității de afaceri. Aceasta nu este doar o alegere morală, ci și o oportunitate de a construi un viitor mai sustenabil și profitabil”, afirmă invitata mea.

Cei trei P, standard de excelență

Atât de implicată în tranziția spre sustenabilitate, Raluca Fișer nu are niciun dubiu, People – Planet – Profit este deja un standard de excelență. Există deja un trend la nivel mondial în direcția aceasta, iar presiunea din partea consumatorilor, investitorilor și guvernelor este tot mai mare, explică ea. Mai mult, odată cu obligativitatea raportarii CSRD pentru companile mari și medii, businessurile sunt nevoite să se conformeze și, automat, au integrat acest concept în strategia lor: ”Este însă nevoie de specialiști și consultanți de mediu și de departamente dedicate. Vedem că nu mai este suficient un singur om de CSR, cum se întâmpla în trecut, ci vorbim de specialiști, expertiză, strategie și implementare cu evaluarea rezultatelor”.

Puterea exemplului

Înainte însă de a-i învăța pe alții cum să adopte aceste norme și principii, Raluca le aplică în propria organizație. Astfel, se asigură că valorile pe care le promovează sunt trăite și integrate în fiecare aspect al activității sale, oferind un exemplu concret pentru toți cei care doresc să contribuie la un viitor mai sustenabil: ”Noi am pornit cu aceste principii încă de la înființarea asociației, chiar face parte din ADN-ul nostru și este filtrul prin care analizăm oportunitatea fiecărui proiect pe care îl facem. Misiunea noastră este de a crea produse și proiecte care să educe, să schimbe în bine și să inspire comunitățile spre un stil de viață mai prietenos cu mediul înconjurător”. Teoretic, simplu, în practică, destul de complicat. Dar că ADN-ul organizației sale este unul profund verde și că așază în centrul atenției omul, stă dovadă noianul de proiecte derulate în cei 15 ani. Printre ele, Ivelo, primul sistem de bike-sharing din București. Prin acest sistem, organizația și-a dorit să împrietenească oamenii cu mersul pe bicicletă, astfel încât să devină un mijloc de transport alternativ. Obiectivele au fost adoptarea unui stil de viață mai sănătos și, totodată, contribuția la decarbonizarea transportului din București, adică îmbunătățirea calității aerului pe care îl respirăm.

În cifre, în cei 15 ani de la lansare, Ivelo a avut peste 1,2 milioane de utilizatori și o reducere de 2.608 tone de emisii de CO2. Ivelo a fost completat de B.Box, un sistem inovator de parcări pentru biciclete.

Prioritate zero: ecologia urbană

În acest punct al discuției, este important să menționez și că Asociația Green Revolution este prima organizație din România care s-a concentrat pe ecologia urbană. Iar motivul pentru care a ales să facă din sustenabilitatea orașelor o prioritate zero este simplu: în 2021, peste 56% din populația globală trăia în orașe, iar studiile estimează că, în 2050, acest procent va ajunge la 68%. Ce înseamnă asta? Ușor de intuit: orașele se confruntă și se vor confrunta și mai departe cu o presiune imensă pentru a se adapta și a răspunde corect nevoilor cetățenilor. Prin urmare, dacă oamenii își doresc să-și petreacă cea mai mare parte a vieții în orașe, este important și să se asigure o calitate a vieții cât mai bună, într-o relație sănătoasă cu mediul înconjurător. O relație de care, în esență, toți suntem complet dependenți.

”Vorbim despre aerul poluat, aglomerația de mașini, spații verzi insuficiente, iar acțiunile de ecologie urbană contribuie la rezolvarea acestor probleme. Desigur că este nevoie și de reglementări legislative, însă ne implicăm cu succes și pe zona de lobby”, a ținut să menționeze Raluca.

Viitorul verde

Prezentul este foarte important, dar viitorul trebuie să fie o prioritate clară. De aceea, povestește Raluca, asociația se concentrează și pe educația tinerelor generații. Conform ei, au ajuns deja la cel de-al 4-lea sezon al podcastului Green Report, unde se supun dezbaterii subiecte legate de mediu. Ca notă distinctă, în discuții se folosește un limbaj accesibil, ”pe înțelesul tuturor”, tocmai pentru a crește gradul de educare și conștientizare.

De asemenea, tot cu public țintă tânăra generație, asociația va lansa și un proiect dedicat elevilor, care le va oferi oportunitatea de a deveni jurnaliști de mediu, acei ,,watch dogs” ai societății care sesisează diverse probleme de mediu și le semnalează pe canalele de socializare.

Ca direcție de bază însă, asociația va rămâne dedicată dezvoltării și operării de soluții de mobilitate sustenabilă. Proiectele de bike-sharing sunt un exemplu, iar obiectivul este nu doar de a extinde numărul orașelor în care sunt prezenți, ci și de a integra biciclete electrice Ivelo în sistem.

Și extinderea infrastructurii este o prioritate, pentru a oferi cât mai multor oameni acces la soluții sustenabile de proximitate, cum ar fi parcările securizate, punctele de colectare a deșeurilor din sistemul SGR, easyBox pentru colete și stațiile de încărcare pentru mașinile electrice.

Și nu se opresc aici… ”iubim pionieratul, asta ne-a caracterizat mereu și la fel ne place să ne alegem cauze îndrăznețe care pot real și profund să schimbe în bine societatea românească”, dă asigurări invitata mea.

SGR – obstacole și divergențe

Și pentru că a adus în discuție Sistemul Garanție-Returnare (SGR), am considerat oportun să facem o scurtă incursiune și în acest subiect. Mai ales că au trecut deja 9 luni de la implementare și avem publice primele rezultate. Conform lor, rata de colectare a ambalajelor a crescut, ceea ce reprezintă un progres semnificativ în direcția protejării mediului. Totuși, în practică, SGR pare a fi perceput mai degrabă ca o obligație decât ca o soluție eficientă. Pentru mulți cetățeni, utilizarea acestui sistem s-a transformat într-o corvoadă. Aparatele de colectare a ambalajelor sunt insuficiente și adesea se confruntă cu probleme tehnice, cum ar fi dificultățile în citirea codurilor. Cozile sunt frecvent lungi, iar recipientele de colectare se umplu rapid. În contrast, sunt numeroase videoclipuri online, exemplele din alte țări care arată că procesul poate fi mult mai simplu și accesibil. Ce măsuri ar putea fi implementate și la noi pentru a-i îmbunătăți funcționarea? Cum ar putea să fie transformat SGR dintr-o obligație într-o experiență pozitivă și ușoară pentru toți actorii implicați în proces, dar mai ales pentru cetățeni?

Când vorbim de sustenabilitate, vorbim mai ales despre timp, afirmă Raluca și, din păcate, în România, nu stăm prea prea bine la capitolul răbdare. Oamenii se grăbesc să tragă concluzii rapide sau să acuze, de multe ori fără a înțelege complexitatea unui sistem, deși orice sistem are nevoie de timp pentru a ajunge la maturitate și a livra ceea ce a promis.

”SGR nu este un proiect la maturitate. A fost un proiect grăbit de către autorități, lucru clar comunicat și știut la acel moment, iar asta vine evident cu probleme de comunicare, de furnizori etc. Este cel mai mare proiect de economie circulară din România și ar trebui să îl susținem. Chiar dacă generează pentru populație încă frustrare, el deja livrează pe mediul înconjurător mult mai mult decât au livrat sistemele de colectare din ultimii 30 de ani. Acum chiar vorbim de cantități de ambalaje colectate care ajung la reciclare, iar apoi ca materie primă secundară din nou în economie”, a ținut ea să puncteze.

De fapt, subiectul este unul de mare interes pentru Raluca. Iar în cadrul conferințelor Green Report, echipa sa a urmărit întregul proces de formare și lansare a proiectului SGR. Mai mult, în ultimii 3 ani, asociația a organizat anual multiple conferințe pe această temă, implicând toți stakeholderii relevanți în dialog. De aceea, crede ea, îmbunătățirea funcționării SGR se poate face prin dialog permanent și comunicare onestă și transparentă. ”Doar astfel o să reușim să clarificăm multe obstacole și divergențe”, a subliniat ea, încrezătoare în puterea conferințelor Green Report”.

Roaba de cultură

Nu aș fi putut să închei întâlnirea mea cu Raluca fără a aduce în discuție și un alt proiect al asociației, unul pe care eu îl admir și îl urmăresc de ceva timp: Roaba de Cultură. O inițiativă pe care invitata mea o descrie ca fiind: un proiect care și-a propus încă de la început să aducă oamenii mai aproape de natură și cultura mai aproape de oameni, dar, în același timp, să fie accesibil pentru oricine locuiește în București.

”Este prima pajiște urbană din București, o alternativă gratuită de petrecere a timpului liber în natură. Am avut peste 1000 de evenimente culturale, educative, sportive și peste 1 milion de oameni și-au petrecut timpul pe pajiștea noastră. Orașul are nevoie de cât mai multe astfel de alternative pentru că petrecerea timpului în aer liber are extrem de multe beneficii pentru minte, trup si suflet. Trăim într-o epocă a vitezei, în care ecranele ne conduc existența, iar astfel de locuri de evadare din cotidian cred ca sunt vitale pentru omul modern. Roaba de cultură este despre o comunitate de oameni care apreciază și respectă natura, dar în același timp se bucură de timp de calitate alături de familie și prieteni la un concert, la o piesă de teatru sau pur si simplu ascultând ciripitul păsărilor, la firul ierbii”.

Conexiune, comunitate, natură, armonie… Ce sănătos ar fi să avem dorința, curajul și puterea financiară să înlocuim, măcar acolo unde este posibil, toate betoanele inutile, terenurile abandonate ori haldele de gunoi cu astfel de pajiști. Oaze verzi, refugii în care să ne regăsim echilibrul și liniștea, să socializăm și să se ne reconectăm cu noi, cu natura. O nevoie stringentă ce se conturează tot mai clar, mai ales în marile orașe, tot mai sufocate de mașini și clădiri reci, unde lipsa de răbdare și timp dictează ritmul vieții. Orașe care, dacă nu ne trezim din această beție a dezvoltării haotice, a consumului excesiv și a urmăririi profitului și succesului cu orice preț, se vor transforma, încet-încet, în deșerturi umane și urbane.

---