Mai putem vorbi de o presă liberă?

Adeseori, soluţiile găsite au presupus sacrificarea actului jurnalistic, fie în favoarea clienţilor de publicitate, fie în favoarea finanţatorilor sau sponsorilor ale căror interese economice sau politice s-au impus în faţa celor profesionale, se arată în raportul „Libertatea presei în România 2011”, raport redactat în cadrul programului FreeEx al ActiveWatch – Agenţia de Monitorizare a Presei, dat publicităţii astăzi, cu ocazia Zilei Libertăţii Presei.

România, locul 47 în clasamentul mondial al libertăţii presei

În nenumărate rânduri, autorităţile, partidele politice şi politicienii au continuat să încalce dreptul la exprimare. Amenzile nejustificate, iniţiativele legislative limitative şi deciziile disproporţionate ale unor instanţe sunt câteva forme prin care s-a încercat descurajarea liberei exprimări.

La aceasta au contribuit şi agresiunile sau pasivitatea în raport cu ele, subordonarea politică a unor instituţii media sau încercările de cumpărare a altora prin contracte de publicitate.

România s-a situat pe locul 47 în clasamentul mondial al libertăţii presei (Press Freedom Index 2011), realizat de organizaţia Reporteri fără Frontiere. Potrivit acestui clasament, în 2011, România s-a situat pe aceeaşi poziţie cu Statele Unite ale Americii, Taiwan şi Argentina.

Presiunile corporatiste ale clienţilor de advertising s-au dovedit adeseori mai puternice decât dreptul publicului de a fi informat sau decât libertatea de exprimare a jurnalistului. De exemplu, cotidianul Adevărul a retras conţinutul furnizat de platforma online Think Outside the Box (TOTB) la presiunile agenţiei de publicitate McCann-Erickson, ce administra contul Coca-Cola, după ce TOTB publicase un material critic la adresa producătorului de băuturi răcoritoare. Vlad Epurescu, redactorul-șef al site-ului Adevărul, și-a dat demisia ca protest împotriva deciziei.

Explozie a televiziunilor de ştiri în an electoral

Aparent paradoxal, piaţa s-a confruntat în ultimele luni cu o explozie a televiziunilor de ştiri, explicabilă prin proximitatea anului electoral. Sustenabilitatea economică a acestora ridică, însă, mari semne de întrebare. Cel puţin cinci canale de ştiri la nivel naţional, plus alte canale regionale au intrat pe o piaţă ale cărei încasări din publicitate nu dau semne de revenire după perioada de criză. Acest aspect alimentează speculaţiile privind adevărata raţiune de a exista a acestor instituţii media – aceea de servi ca instrumente de influenţă politică în anul electoral 2012, marcat de alegerile locale din iunie şi de cele parlamentare din noiembrie. Politicieni sau consilieri politici importanţi (Sebastian Lăzăroiu, Vasile Dâncu, Cosmin Guşă şi Dan Andronic) au devenit în ultimul an patroni sau manageri de presă, ridicând noi semne de întrebare asupra credibilităţii demersului jurnalistic. Piaţa de media rămâne dominată de oameni de afaceri interesaţi în primul rând de obţinerea unor avantaje politice şi economice, dispuşi să investească sume fabuloase pentru a-şi atinge aceste scopuri, se mai menţionează în raportul întocmit de ActiveWatch. Aceasta poate fi şi una din explicaţiile pierderilor imense înregistrate în ultimii 7-8 ani de actori semnificativi din piaţa de media.

Abundenţa posturilor de televiziune nu este, din păcate, însoţită şi de o diversitate a conţinutului editorial. În condiţiile în care peste 80% din populaţie afirmă că televiziunea constituie principala sursă de informare, devine şi mai îngrijorătoare situaţia calităţii actului jurnalistic, impregnat de partizanat politic, senzaţionalism ieftin şi exploatarea unor subiecte cu slabă relevanţă pentru bunul mers al societăţii. Numeroasele televiziuni de ştiri par a urma reţete standard repetate la infinit, în care lipseşte informaţia relevantă din perspectiva interesului public. Informaţia se pierde între dezbateri interminabile, construite în principal în jurul unor declaraţii politice, și între comentariile unor omniprezente figuri de aşa-zişi analişti şi comentatori politici, mulţi dintre ei având legături apropiate cu mediul politic. „Se pleacă dintr-o profesie nesigură şi unde suprasarcina a devenit regulă. Consecinţa se vede deja în agenda publică, cea care conţine tot mai puţine fapte şi tot mai multe comentarii. Capacitatea de a aduna informaţie scade şi, cum ziarele erau principalul furnizor de fapte şi pentru TV, radiouri şi net, ceea ce rezultă este o societate care află tot mai puţine lucruri. Pe cele pe care le află, le macină înnebunitor. (…) Se naşte o disproporţie anormală într-o societate democratică între câinele de pază, tot mai mic, şi cei la care al ar trebui să latre şi care umblă cu Hummerul” a remarcat jurnalistul Cătălin Tolontan.

Presa scrisă, cea mai afectată

Din punct de vedere economic, presa românească a fost în cădere liberă în anul 2011. Restructurările, disponibilizările, demisiile, reorganizările, falimentele, mutările pe online, schimbările de management şi de acţionariate s-au adăugat la efectele crizei economice, care au dus şi ele la degradarea severă a conţinutului şi a practicilor jurnalistice.

Mediul cel mai afectat a fost presa scrisă. Piaţa de print s-a prăbuşit atât calitativ, dar şi din punct de vedere al credibilităţii, cât şi din perspectiva tirajelor şi a veniturilor din publicitate. Jurnalistul Petre Barbu consideră că printre principalele cauze ale acestei stări de fapt se află „managementul incompetent şi mediocru”. Investiţii de ordinul a zeci de milioane de euro s-au evaporat la prima

„adiere” a crizei, managerii de presă demonstrându-şi nivelul de competenţă atunci când au beneficiat de bugete imense, ei nereuşind să găsească soluţii eficiente în momentul în care a survenit criza economică. Tirajele s-au diminuat chiar de la începutul anului, cele mai vândute titluri fiind tabloidele Click! şi Libertatea şi cotidianul generalist Adevărul.

Potrivit unui studiu BRAT de la începutul anului, 75% dintre adulţii cu vârste până în 64 de ani din oraşele cu peste 50.000 de locuitori citeau zilnic sau cel puţin săptămânal o revistă sau un ziar. În luna februarie, Click! și Libertatea, cele mai vândute tabloide din România, s-au scumpit de la 70, respectiv 80 de bani, la un leu. În aceeaşi lună, şapte posturi de ziarişti ai Departamentului Online Libertatea au fost restructurate.Vânzările celor două ziare au fluctuat de-a lungul anului şi au înregistrat scăderi uşoare. Potrivit cifrelor BRAT, media lunară a exemplarelor vândute în 2011 de către Click! a fost de 141.953, iar media lunară a exemplarelor vândute de Libertatea în aceeaşi perioadă a fost de 86.111. În aprilie, ziarul Gândul, aparţinând Mediafax Group, a renunţat la ediţia tipărită în schimbul unui produs media exclusiv digital, disponibil online, pe iPad şi pe telefonul mobil.

La sfârâitul anului, întreaga echipă a revistei FHM, editată de Grupul Sanoma Hearst, se mută la revista Playboy, de la Mediafax Group.

În luna mai, Bobby Păunescu s-a retras din managementul publicaţiilor Evenimentul Zilei şi Capital în favoarea directorului general Claudiu Şerban, Păunescu rămânând doar proprietarul activelor și brandurilor. A urmat o serie de restructurări masive, concedieri şi demisii de la Evenimentul Zilei şi s-a renunţat la editorii coordonatori, iar redactorul şef al ziarului Capital, Iulian Bortoş, a demisionat, fiind înlocuit tot de Claudiu Şerban. Unii jurnaliști au fost concediaţi, în vreme ce alţii au ales să plece cu salarii compensatorii. În noiembrie, Dan Andronic, consultantul editorial al Editurii EvZ-Capital, se alătură acţionariatului acesteia.

În cele mai multe situaţii, dezvoltarea accentuată a presei online a crescut rapiditatea informării cu riscul degradării calităţii materialelor jurnalistice. În acest sens, jurnalistul Mihnea Măruţă consideră că „presiunea întâietăţii şi foamea de breaking news au absorbit relevanţa, au aplatizat ierarhiile şi au eliminat orice etică”. În 2011, presa online a crescut cu 50% faţă de anul anterior din punct de vedere al numărului de articole publicate, iar, potrivit datelor de la recensământ, 9 milioane de români au utilizat Internetul, din totalul de 19 milioane.

Sorin Ovidiu Vîntu vs Sebastian Ghiţă

Conflictul lui Sorin Ovidiu Vîntu cu Sebastian Ghiţă a căpătat accente comice, transformându-se într-un război al declaraţiilor purtat până în sala de tribunal. Fostul acţionar majoritar al grupului Realitatea-Caţavencu, Sorin Ovidiu Vîntu, a fost condamnat la șase luni de închisoare pentru şantajarea managerului Realitatea TV, Sebastian Ghiţă, după ce Vîntu şi Ilie Cezar au pretins 150.000 euro de la

Ghiţă sub ameninţarea cu moartea. Ghiţă i-a furnizat suma respectivă lui Ilie Cezar, acesta fiind prins în flagrant de poliţişti cu banii asupra sa. În timpul procesului, Vîntu l-a acuzat, la rândul lui, pe Ghiţă că ar fi încercat să-l asasineze pe 13 aprilie, dar nu a adus nicio probă în acest sens.

Gigi Becali a desfiinţat o emisiune TV

În luna ianuarie, postul TV online Sport.ro a oprit emisiunea „Pe bune”, în care realizatorii Mihai Mironică şi Radu Banciu îl ironizau deseori pe Gigi Becali, patronul echipei de fotbal Steaua. Din cauza emisiunii, Becali interzisese accesul posturilor ProTV şi Sport.ro de la toate acţiunile organizate de club (interviuri, antrenamente, conferinţe de presă). Televiziunea a renunţat la emisiune, deşi avea una dintre cele mai bune performanţe ale postului – atinsese ratinguri de 1,3%, adică 147.862 telespectatori.

RCS&RDS blochează distribuţia unor televiziuni

De-a lungul anului, operatorul de cablu RCS&RDS a scos din grila de emisie mai multe programe din lista must carry. În decembrie, RCS&RDS a încasat o amendă de 100.000 de lei de la CNA pentru că a scos din grilă, la Arad, postul regional West TV, aflat pe lista televiziunilor care intră sub incidenţa

principiului must carry. Televiziunea a fost înlocuită cu România TV, postul controlat de omul de afaceri Sebastian Ghiţă. Cu o lună mai devreme, compania mai primise o amendă de 10.000 de lei pentru că nu a introdus în grilă GSP TV.

Grupul Intact face investigaţii comandate

În luna iunie, fostul şef al Departamentului Investigaţii al trustului Intact, Stelian Negrea, a dezvăluit că investigaţiile departamentului erau folosite ca instrumente de şantaj şi hărţuire la adresa oponenţilor politici ai patronului grupului, Dan Voiculescu. „Prin contractul pe care Intact Media Group mi l-a

impus prin semnăturile celor doi directori, eu, în calitate de coordonator al Departamentului de Investigaţii, urma să fiu tranformat într-o simplă unealtă a intereselor politice şi de afaceri ale patronatului (aşa după cum se poate vedea din modul în care directorul general, domnul Codruţ

Şereş se raporta la companiile care nu aveau publicitate sau cu care aveau un diferend juridic ori la oponenţii politici ai d-lui Dan Voiculescu)“, a spus Stelian Negrea într-un document transmis Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA). În scrisoare se menţiona linşajul mediatic ţintit către oponenţii alianţei politice din care făcea parte Dan Voiculescu, patronul trustului Intact. Un alt scop era obţinerea publicităţii de la companiile private. Mai mult, jurnalistul trebuia să activeze în baza unui contract comercial care prevedea „sancţiuni de daune interese de 100.000 de euro” pentru „discreditarea prin declaraţii sau orice altă atitudine ori modalitate, individual sau colectiv, persoanele din conducerea actuală sau viitoare a beneficiarului, sau pe Beneficiar sau Afiliaţii Beneficiarului.

ActiveWatch a condamnat public existenţa contractului prin care Intact le impunea jurnaliştilor astfel de ingerinţe politice şi economice asupra conţinutului editorial. „Dan Voiculescu şi familia sa au dovedit încă o dată că mogulizarea este o ameninţare la adresa libertăţii presei”.

Tenismanul Ilie Năstase a făcut-o pe o jurnalistă nesimţită

În septembrie, fostul tenisman Ilie Năstase a jignit o jurnalistă, ofensat de faptul că aceasta l-a întrebat despre procesul intentat unei firme care i-ar fi datorat bani. „Cum poţi să mă întrebi aşa ceva? E tâmpit cel care te-a pus să mă întrebi asta. Văd că eşti blondă, ştii ce se spune despre blonde, nu? Luaţi toate dosarele, nu doar pe ale mele. Nu ţi-e ruşine puţin? Nesimţito ce eşti!”, a spus faimosul fost tenisman Ilie Năstase.

Crin Antonescu a jignit mai mulţi jurnalişti de la TVR

Liderul PNL Crin Antonescu a numit-o pe şefa Departamentului de Ştiri TVR Rodica Culcer „pensionară nesimţită” şi i-a catalogat drept „rataţi” pe jurnaliştii Ioana Lupea şi Mircea Marian, în octombrie. Politicianul i-a acuzat pe jurnalişti că îl critică la televiziunea publică „fără nici un

argument, în mod mizerabil”. „Ceea ce face Crin Antonescu, şi alături de el, Victor Ponta, nu reprezintă altceva decât o tentativă de intimidare a unui ziarist incomod. De altfel nu sunt vizată numai eu, ci şi colegii mei Ioana Lupea şi Mircea Marian, taxaţi drept <<rataţi>>. Este o presiune politică de cea mai pură esenţă”, a scris Rodica Culcer, pe blogul său.

Statul român continuă să piardă la CEDO procese referitoare la libertatea de exprimare a jurnaliştilor.

Cornelia Popa vs România. În 2011, o sentinţă CEDO din 29 martie a condamnat România la plata a 11.000 de euro către jurnalista Cornelia Popa, din Constanţa, pentru că instanţele româneşti au condamnat-o nejustificat, în 2002, la plata unei amenzi penale către un judecător despre care scrisese un articol critic. Jurnalistei nu i s-a permis să se apere corespunzător şi să facă proba verităţii, ea fiind

condamnată chiar de Tribunalul Constanţa, unde activa reclamantul. Cornelia Popa a fost condamnată pe motiv că articolul său ar fi fost „tendenţios, defăimător, de natură să afecteze imaginea sistemului judiciar în ochii opiniei publice”. Nouă ani mai târziu, CEDO a decis că dreptul la liberă exprimare al jurnalistei constănţence a fost încălcat, considerând că aceasta a acţionat în interes public, făcând referire la aspecte din viaţa profesională a judecătorului, şi că expresiile folosite de jurnalistă „nu pot trece în ochii Curţii drept alegaţii intenţionat defăimătoare, ci ca expresia libertăţii jurnalistice care comportă şi posibilul recurs la o oarecare doza de exagerare, chiar şi de provocare.

Un blog inventează ştiri, ziarele le preiau

În luna februarie, două ziare au promovat pe site-urile lor o informaţie publicată pe blogul lui Cetin Ametcea. Potrivit acestuia, un reprezentant CNA l-ar fi înştiinţat prin e-mail că postul Antena 3 a fost amendat cu 20.000 de lei şi obligat să suspende 90 de zile emisiunea „În gura presei”, realizată de Mircea Badea. Fără a fi verificată, informaţia a fost preluată de Adevărul, Click!, Realitatea.net, chiar şi de Agenţia Naţională de Presă Agerpres. Ştirea a fost doar o farsă.