Tinerii şi aşteptările lor de la piaţa muncii

Cercetarea a fost făcută cu ajutorul a peste 4000 de studenţi şi absolvenţi din Europa Centrală. Aceasta semnalează discrepanţe între aşteptările actorilor din piaţa muncii şi provocările sistemului de învăţământ superior.

„Răspunsurile studenților români confirmă concluziile raportului regional; în general, tinerii au tendința de a-și supraevalua competențele înainte de primul lor contact cu realitatea din câmpul muncii, fapt ce este confirmat și prin experiența noastră de recrutare”, spune Carmen Baibarac (foto), Senior Manager Resurse Umane, Deloitte România. „Este o atitudine specifică vârstei, cu toții ne aducem aminte de propriul entuziasm din anii facultății. Dusă la extrem, însă, atrage riscul dezamăgirii în viața reală, atunci când angajatorii nu le confirmă opinia pozitivă pe care o au despre calitățile și abilitățile personale, fie la momentul interviului de selecție, fie ulterior, la evaluarea performanțelor”.

Aproape 50% dintre respondenți consideră că pregătirea de care beneficiază în cadrul instituțiilor de învățământ superior este slabă sau foarte slabă, comparativ cu responsabilitățile lor profesionale viitoare. Studenții afirmă, de asemenea, că nu primesc suficient sprijin pentru procesul de căutare a unui loc de muncă (72% dintre ei apreciază că instituțiile de învățământ la care sunt înscriși au o contribuție modestă în acest sens).

Totodată raportul arată că tinerii valorizează munca în aceeași măsură cu generațiile mai înaintate în vârstă, contrazicând convingerea comună conform căreia “tinerii de astăzi” sunt mai aplecați către maximizarea propriei dezvoltări și a timpului liber. În realitate, ei valorizează munca suficient de mult încât majoritatea respondenților sunt dispuși să se transfere – fie în țară, fie în străinătate – în scopul obținerii unui loc de muncă atractiv.

Contrar așteptărilor, reprezentanții așa-zisei Generații Y (născuți la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90) nu sunt un grup omogen, care împărtășesc atitudini similare față de muncă și de echilibrul dintre viața personală și viața profesională. Studenții din Polonia și Ungaria, de exemplu, manifestă o atitudine considerabil diferită față de locul de muncă, planurile pentru o carieră, așteptări și ambiții. Cei din țările baltice (Lituania și Letonia mai ales) sunt mai optimiști decât restul țărilor incluse în studiu; la polul opus se situează studenții din țările balcanice, care sunt cel mai puțin optimiști.

Un alt aspect interesant identificat de studiul Deloitte este că o mare parte dintre studenții și absolvenții marilor universități central-europene au tendința de a-și evalua propriile abilități mai favorabil decât pe ale celorlalți contracandidați pe piața muncii. De altfel, așteptările lor financiare pentru primul loc de muncă depășesc nivelul pe care angajatorii din regiune sunt dispuși să îl plătească și sunt adesea semnificativ mai mari decât salariul mediu pe economie din țara de origine.

Potrivit raportului, multe dintre atributele unui angajator cu o strategie eficientă de atragere și retenție a talentelor de top nu sunt greu sau costisitor de implementat. În opinia respondenților, cele mai importante criterii de selecție a unui loc de muncă sunt oportunitățile de dezvoltare pe termen lung și învățare; de asemenea, aprecierea și recunoașterea calității muncii sunt cele mai eficiente metode de retenție a angajaților buni.