Tinerii timișoreni care scriu și rescriu viitorul cu fiecare linie de cod. Radu Giju, între Revoluția 4.0 și Rezoluția 4.0
Ultimii 15 ani au reprezentat o perioadă de intensă transformare pentru sectorul IT din România. Creșterea de excepție, de trei ori mai rapidă decât media economiei, nu este însă doar un indicator al succesului, ci și o oglindă a potențialului uman, a resurselor de talent din România, a energiei creatoare și puterii de a inova. Pentru că, dincolo de cifre, această evoluție reflectă și eforturile, perseverența ori determinarea celor care dau formă viitorului digital.
Conform datelor furnizate de ANIS (Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii din România), în toată această perioadă, numărul angajaților din IT a crescut constant: de la 80.000 în 2015, la 120.000 în 2019 și 135.000 în 2020. Ultimul raport ANIS indică deja 251.000 de angajați în 2023. Dar, din nou, nici creșterea aceasta nu este doar despre cifre, ci și despre oportunități care au transformat orașe precum București, Cluj-Napoca, Iași sau Timișoara în adevărate huburi tehnologice, atrăgând investiții străine și stimulând dezvoltarea ecosistemelor de startupuri.
De aceea, o analiză a sectorul IT din România nu ar trebui să se rezume doar la simpla interpretare a unor statistici reci și grafice care atestă creșterea. Industria IT din România este, în esență, o poveste – povestea unor oameni care zi de zi scriu și rescriu codul viitorului.
De la 100 la 1100. Începutul hubului Timișoara
În această poveste, în 2018, a pătruns și unul dintre cei mai mari furnizori de software pentru managementul afacerilor, The Access Group. Cu baza de operațiuni în Regatul Unit și cu o prezență deja consolidată în alte piețe internaționale, Access a adus în România tehnologiile sale de ultimă oră. Și-a unit forțele cu compania timișoreană Intelligent Software Systems (ISS) și a început activitatea cu o echipă de aproximativ 100 de angajați. Această colaborare a marcat însă începutul unei perioade de expansiune, ce a pus bazele unor inovații remarcabile în domeniul software-ului și serviciilor tehnologice. De atunci, echipa a continuat să crească, ajungând astăzi la peste 1100 angajați, dezvoltând din birourile sale din Timișoara și Arad o gamă largă de soluții inovatoare.
Radu Giju s-a alăturat The Access Group în 2021, preluând rolul de Managing Director EMEA. Înainte de Access, Radu ocupase deja mai multe poziții de conducere în cadrul Grupului ATOS, unele cu responsabilități ce acopereau cinci regiuni globale, plus o experiență de cinci ani în cadrul Siemens, unde se concentrase pe managementul resurselor, offshore și al capacității.
Model pentru noua generație de lideri IT
Sub conducerea lui Radu Giju, The Access Group România a continuat să-și dezvolte portofoliul de produse. Dar în 2023, deschiderea unui Global Operations Center în Timișoara a fost o mișcare mai mult decât strategică, a fost un pas extrem important care a consolidat și accelerat dezvoltarea hubului de talent IT din orașul de pe Bega. Prin acest centru, Access a creat sute de locuri de muncă și a promovat soluții precum Access EarlyPay și Access Workplace, ce se aliniază perfect cu principiile Revoluției 4.0, axată pe automatizarea proceselor, digitalizarea afacerilor și integrarea tehnologiilor emergente, cum ar fi inteligența artificială și soluțiile cloud.
Succesul companiei se datorează însă nu doar viziunii strategice pe care Radu o are asupra evoluției pieței tehnologice din România, ci și pasiunii cu care își exercită rolul, modului în care reușește să-și inspire echipa. Un set de calități care îl conturează drept un exemplu perfect al noii generații de lideri IT. Lideri care nu doar adoptă tehnologii emergente, ci le și implementează activ, transformând modul în care afaceri și organizații interacționează cu tehnologia.
Mai mult, prin promovarea educației IT și dezvoltarea unei culturi organizaționale axate pe creativitate și gândire critică, Radu Giju reflectă și valorile determinante ale Revoluției 4.0, care încurajează învățarea continuă și dezvoltarea abilităților, construind punți între inovare, educație și dezvoltare, ingredientele de bază pentru succes în era digitală.
”La început îmi lipsea răbdarea”
Care sunt însă particularitățile ce i-au asigurat succesul? Ce provocări întâmpină cei care ghidează echipe și organizații în acestă nouă eră digitală?
”Am crescut într-o familie de profesori, un mediu în care respectul pentru învățătură și disciplina performanței au fost cultivate zilnic. Am învățat să muncesc pentru ceea ce îmi doresc și să nu iau nimic ca pe un dat. Această educație timpurie m-a învățat să valorific fiecare oportunitate și să fiu mereu deschis la idei și perspective noi. De aceea, un aspect esențial care cred că mă definește ca lider este ambiția, completată de o profundă curiozitate”, își începe Radu Giju povestea.
Familia a fost, ține Radu să precizeze, și sursa lui constantă de inspirație, educația și experiențele din anii copilăriei punându-și o amprentă puternică nu doar asupra caracterului și personalității sale, ci și, vede foarte clar acum, asupra evoluției sale ca lider.
Recunoaște că la începutul carierei îi lipsea răbdarea. Avea o dorință ”arzătoare” ca toți să vadă și să înțeleagă viitorul pe care el îl percepea atât de clar. Cu timpul, însă, a învățat că un lider nu trebuie să fie doar un vorbitor carismatic, ci și să asculte: ”Capacitatea de a asculta cu atenție și de a înțelege nevoile și dorințele oamenilor din jurul meu a devenit una dintre cele mai valoroase abilități pe care le-am dobândit. De asemenea, am învățat să cultiv relațiile și să apreciez devotamentul și unicitatea fiecărui membru al echipei mele”.
Obiective ambițioase
O echipă pe care Radu o descrie ca fiind dinamică și motivată, o echipă tânără ce se remarcă prin angajamentul constant și capacitatea de a depăși provocările cu încredere și multă ambiție: „Mulți dintre cei care care ne vizitează din alte țări și centre ne întreabă care este secretul organizației pe care o conduc, de ce oamenii de aici sunt implicați și cum am reușit să creștem atât de mult într-un timp atât de scurt. Ce pot să spun e că, în tot ceea ce fac și decid, constante au rămas capacitatea de a defini viziunea și strategia companiei sau a echipei, abilitatea de a comunica cu claritate, a asculta activ, a inspira și organiza eficient resursele companiei, de a urmări realizarea obiectivelor strategice. De neclintit a rămas și capacitatea de a motiva membrii echipei în orice context și de a-i determina să îmbrățișeze obiective ambițioase”.
Pentru toate provocările cărora trebuie să le facă față, mărturisește Radu, își ia energie din timpul petrecut cu familia, din călătoriile care îl îmbogățesc mental și emoțional, din experiențele care îi mențin curiozitatea vie: ”Aceste momente de reîncărcare mă ajută să rămân ager și să găsesc soluții inovatoare pentru echipa mea”.
Între teorie și practică… mentorii
În modelarea abilităților sale de leadership, un rol definitoriu l-a avut primul său mentor. De la el a învățat că a fi un lider nu înseamnă doar să iei decizii, ci și să fii capabil să creezi o viziune care să inspire și să motiveze: ”Primul meu rol de management a fost o adevărată provocare. M-am lovit de realitatea în care teoria nu se potrivea întotdeauna cu practica, dar m-am adaptat și am învățat să iau decizii rapide și eficiente. Un lider care m-a marcat profund prin abordarea sa strategică și deschisă a fost cineva care a dovedit că flexibilitatea și empatia sunt la fel de importante ca determinarea. De asemenea, am fost inspirat de un om care avea o abilitate remarcabilă de a înțelege nevoile subtile ale oamenilor. Empatia și respectul față de fiecare membru al echipei sunt valori pe care le-am preluat și pe care le aplic zi de zi”.
O lecție valoroasă despre echilibru
Când își amintește de începuturile carierei sale, gândurile îi zboară instantaneu la visurile îndrăznețe care l-au ghidat. Din această îndrăzneală și din dorința de a le realiza și-a luat mereu puterea de a munci. Și a muncit atât de intens, încât multora li s-a părut că a atins tot ce și-a propus în viață mult mai devreme decât și-ar fi putut dori sau ar fi crezut. Dar chiar și așa, el nu a încetat niciodată să viseze și să-și stabilească noi obiective. Pentru că, în ciuda tuturor realizărilor, crede că este foarte important să-ți dorești mereu mai mult și, în același timp, să-ți oferi timp, ”să îți permiți să te bucuri de realizările tale”.
Ca lider și ca om, aceasta este o lecție valoroasă pe care a învățat-o de-a lungul timpului, ”să mențin un echilibru sănătos între aprecierea prezentului și dorința de a progresa”. De aceea, oricât de mulțumit ar fi cu ceea ce a realizat, mereu își stabilește un nou obiectiv ambițios. Și exact acest spirit de continuă creștere îl menține motivat.
Rezoluția 4.0: O privire spre viitor
”Partea cea mai bună a viitorului este că vine în fiecare zi, spunea Abraham Lincoln. Eu îmi doresc să pot să zugrăvesc, în fiecare zi, în mințile echipei mele, acționarilor noștri, clienților și partenerilor, o viziune, o destinație performantă pentru businessul nostru. Îmi doresc să generez creștere și transformare pentru beneficiul companiei și al comunității din care facem parte”, ține să precizeze în final Radu, transformând aceste gânduri în piatra de temelie a unei adevărate Rezoluții 4.0, un fel de angajament de a vedea în fiecare zi o oportunitate. Pentru că, el știe deja, zi cu zi, oportunitate cu oportunitate, așa se generează schimbarea. ”Cred că putem schimba lumea doar printr-o gândire inovatoare și cu acțiuni îndrăznețe. Adevărata inovație începe cu oameni care îndrăznesc să gândească diferit”. De aceea își încurajează mereu echipa să-și exploreze propria creativitate și să-și urmeze visele, indiferent de obstacole sau critici.
Aceasta este cultura Access, o cultură despre aspirația de a crea un impact real și o colaborare sinceră între companii și comunitate, despre o tehnologie ”care să servească oamenilor”.
Asta își dorește și Radu Giju pentru el și echipa lui, un viitor digital mai uman și mai conectat, pe care să îl scrie și rescrie cât mai îndrăzneț și ambițios cu fiecare nouă linie de cod.
Acest articol este preluat din ediția print a Revistei CARIERE nr. 293