Un alt fel de parteneriat de afaceri, dezvoltat chiar în interiorul companiilor

Ca susţinători şi facilitatori de performanţă, nu doar din perspectiva monitorizării, raportării şi gestionării riscului, directorii financiari colaborează mai strâns cu alte funcţii interne. Termenul de „partener de afaceri” a devenit din ce în ce mai des utilizat pentru a descrie acest demers de colaborare, care permite şi susţine interacţiunea dintre departamentul financiar şi celelalte zone funcţionale de business ale companiilor.

Conform studiului EY – Partnering for performance, companiile care au dezvoltat parteneriate puternice de business între directorii financiari şi cei care conduc zona de aprovizionare şi gestiune (supply chain) raportează rezultate mai bune decât cele cu un model financiar tradiţional.

Studiul EY are la bază un sondaj derulat la nivel global, în rândul a 432 de reprezentanţi CFO şi lideri ai departamentelor de aprovizionare, provenind din companii dintre care jumătate au înregistrat venituri de peste 1 miliard de USD.

Dintre respondenţii care aplică în cadrul companiei relaţii bazate pe modelul parteneriatului de afaceri, 48% au menţionat o creştere a EBITDA (profitul înregistrat înainte de dobânzi, impozite şi amortizare) de peste 5% pe parcursul anului trecut, comparativ cu doar 22% dintre companiile în care predomină relaţiile tradiţionale.

Modelul parteneriatului de business nu este unul universal – companiile care aplică acest parteneriat între departamentul financiar şi cel de supply chain sunt încă minoritare. 26% din executivii financiari participanţi la studiu şi 21% dintre executivii responsabili cu aprovizionarea şi gestiunea consideră că principalul impact al unui CFO în acest proces ţine în primul rând de facilitarea colaborării şi parteneriatului. 55% dintre executivii financiari şi 46% dintre directorii de supply chain spun că rolul de bază al unui CFO în acest proces e încă preponderent definit de aspectele financiare tradiţionale. Restul respondenţilor consideră că rolul unui CEO este împărţit în mod egal între cele două aspecte.

Venituri mai mari – În cazul companiilor care realizează venituri mai mari, incidenţa relaţiilor de tipul parteneriatului de business între departamente este mai mare. 56% dintre parteneriatele de business funcţionale au fost înregistrate în companii cu venituri anuale de peste 1 miliard de USD.

Creştere EBITDA – Companiile care au implementat deja modelul de parteneriat de business tind să aibă creşteri mai mari ale EBITDA.

Sectoare – Un accent important pe modelul parteneriatului de business se face remarcat în sectoarele de tehnologie, de bunuri de consum şi în cel de producţie. Pe de altă parte, în industria grea, în cea de minerit, în metalurgie şi în segmentul de petrol şi gaze acest model este mai puţin prezent.

Arii geografice – Dintre ţările incluse în studiu, parteneriatul de business se face cel mai adesea remarcat în S.U.A., Singapore, Coreea de Sud şi Marea Britanie. Situaţia este cu totul diferită în Europa de Vest. Niciunul dintre respondenţii din Franţa, Germania, Spania şi Italia nu au descris relaţia dintre CFO şi liderul departamentului de supply chain ca fiind una construită pe parteneriat. Aceeaşi situaţie s-a remarcat în cazul Argentinei şi Rusiei.

Alte rezultate reieşite din studiu:

• Relaţia dintre cei doi executivi (CFO şi director de supply chain) e mai probabil să fie abordată sub forma unui parteneriat de business dacă aceştia ocupă funcţiile de cel mult cinci ani.
• În cazul aplicării modelului de parteneriat de business, respondenţii CFO afirmă că petrec 25% din timpul lor în relaţia cu directorul de supply chain, acest timp reducându-se la 12% în cazul relaţiilor tradiţionale.
• 83% dintre respondenţii din zona financiară şi 87% dintre cei din zona de aprovizionare şi gestiune spun că analizele de date reprezintă o oportunitate fără precedent pentru ca un CFO să dezvolte o relaţie mai colaborativă şi bazată pe un parteneriat de business cu directorul de supply chain.
• 26% dintre CFO şi 24% dintre directorii de aprovizionare şi gestiune implicaţi în relaţii care au la bază modelul parteneriatului de business văd în îmbunătăţirea structurii organizaţionale pentru creşterea eficacităţii fiscale principala oportunitate a unui CFO de a juca un rol mai important în lanţul de aprovizionare.

Când reducerea de costuri a sărit pe prima poziţie în agenda corporativă, odată criza ajunsă la apogeu, partea de aprovizionare şi gestiune – care, de obicei, concentrează o mare parte din cheltuielile unei companii – a fost printre primele către care s-au îndreptat directorii financiari pentru a opera reduceri. Cu toate acestea, pe măsură ce companiile au vizat stimularea creşterii, gestionarea incertitudinii economice şi impactul globalizării, au înţeles că lanţul de aprovizionare a devenit o sursă de obţinere de avantaj competitiv.