Alimentația sănătoasă, între moft și lux. De ce 9 din 10 români aleg greșit ce pun pe masă
- Doar pentru 13% dintre români a mânca sănătos reprezintă o prioritate.
- Pentru ceilalți, 87%, alimentația sănătoasă fie nu contează, fie nu și-o permit.
Alimentația sănătoasă și consumatorul etic
Doar 4 din 10 români adoptă un comportament de consumator etic, cu o prezență mai mare în rândul femeilor, generațiilor Millennials și Gen X, precum și în rândul părinților cu copii mici.
5 din 10 români sunt indeciși, adică sunt deschiși către alternative mai sustenabile, dar fie nu au suficiente informații, fie sunt influențați de factori precum prețul sau accesibilitatea produselor.
Unul din 10 români este complet dezinteresat de sustenabilitate.
Aceste statistici au fost evidențiate în cel mai recent studiu MKOR, ”Consumatorul etic din România în 2025”.
Alimentație sănătoasă. Ce pune în coș consumatorul etic?
Preferințele consumatorilor etici sunt determinate de factori precum preocuparea pentru sănătate, impactul asupra mediului și etica producției alimentare.
Deși, inițial, acest segment era format în principal de persoane cu venituri mai mari și educație superioară, datele recente arată că toți mai mulți români din diverse categorii sociale fac alegeri alimentare responsabile.
Această creștere nu este întâmplătoare. Brandurile și retailerii au început să răspundă cererii prin extinderea gamelor de produse bio, locale și sustenabile.
Așadar, ce pun în coș consumatorii etici?
Declarativ, 61% dintre ei își arată interesul pentru produsele alimentare sănătoase și sustenabile, 36% pentru produsele pentru casă și îngrijirea casei, iar 34% pentru produsele cosmetice și de îngrijire personală.
Alimentația sănătoasă, de vorbă la faptă
Teoretic, deci, sustenabilitatea nu mai este doar un trend, ci o realitate care influențează din ce mai mult alegerile de consum ale românilor.
Studiul MKOR arată că, de la an la an, consumul etic a crescut cu 5%, indicând o tendință pozitivă în comportamentul de cumpărare și consum responsabil.
”Totuși, deși interesul pentru produsele alimentare sustenabile este în creștere, doar 13% dintre români reușesc să mențină constant o alimentație sănătoasă. Această statistică evidențiază o discrepanță majoră între intenție și acțiune” atenționează Cori Cimpoca, Fondator MKOR.
Ce îi oprește pe români să aleagă o alimentație sănătoasă
Concluziile studiului sunt clare: barierele care împiedică adoptarea unei alimentații sănătoase și sustenabile sunt:
- Prețul ridicat al produselor sustenabile. Mulți consumatori percep produsele bio, eco sau locale ca fiind mult mai scumpe decât alternativele convenționale. Deși costurile de producție pentru astfel de produse sunt mai mari, percepția că alimentația sănătoasă este inaccesibilă rămâne un obstacol major.
- Lipsa educației și a informării corecte. Mulți români nu știu cum să citească corect etichetele produselor sau să identifice ingredientele nocive. În plus, există o neclaritate generală între conceptele de „sănătos”, „natural” și „organic”, ceea ce face ca unele alegeri să fie influențate mai degrabă de marketing decât de informații reale.
- Scepticismul față de certificările eco. 1 din 2 români nu are încredere în etichetele ecologice, considerând că multe dintre acestea sunt doar strategii de marketing.
- Accesibilitatea redusă în magazine. Deși oferta de produse sustenabile este în creștere, acestea nu sunt disponibile peste tot, iar în multe cazuri sunt limitate la magazine specializate sau raioane premium din supermarketuri. Acest lucru face ca mulți consumatori să nu aibă acces facil la alternative sănătoase.
“Dacă vrem să accelerăm tranziția către un consum alimentar sănătos, sustenabil, trebuie să reducem barierele care îi descurajează pe români. O alimentație sănătoasă nu ar trebui să fie un lux, ci o opțiune accesibilă pentru toți. Atât brandurile, cât și autoritățile au un rol esențial în această schimbare”, precizează dr. Mădălina Iorga, Senior Consultant MKOR.
Alimentație sănătoasă. Posibile soluții pentru depășirea barierelor
Conform Mădălinei Iorga, posibilele soluții pentru depășirea acestor bariere ar fi:
- Educație și transparență. Brandurile și retailerii pot investi în campanii educaționale pentru a clarifica beneficiile nutriționale și sustenabile ale produselor, explicând diferențele reale între etichetele alimentare.
- Subvenționarea produselor eco-friendly. Inițiative guvernamentale sau parteneriate între producători și retaileri ar putea face ca alimentele sustenabile să fie mai accesibile unui public larg.
- Extinderea ofertei în retailul mainstream. Creșterea numărului de produse sustenabile în supermarketuri, la prețuri competitive, ar putea încuraja mai mulți români să adopte un stil de viață responsabil.
- Certificări clare și de încredere. Implementarea unor sisteme de verificare mai transparente și promovarea etichetelor credibile ar putea reduce scepticismul consumatorilor.
În concluzie, deși există o tendință pozitivă de a înțelege importanța alimentației sănătoase, barierele economice, educaționale și de acces rămân obstacole greu de trecut.
Dacă vrem să le ridicăm și să facem mâncarea sănătoasă mai accesibilă, este nevoie de un efort colectiv din partea autorităților și retailerilor, dar și să punem accent pe o componentă foarte importantă, educația.
Foto: ID 27874680 © Mladen Bozickovic | Dreamstime.com