De la uzură la bunăstarea emoțională a angajaților. Soluții la îndemâna companiilor

Georgiana Andrei, Director de vânzări divizia de abonamente Reţeaua de sănătate Regina Maria, și Oana Nicolau, co-fondator Clinica Oana Nicolau, discută despre bunăstarea psihoemoțională, ajutorul terapeutic și ce pot face angajatorii pentru a ajuta angajații.

În ultimul an, milioane de oameni din întreaga lume și-au schimbat locul de muncă. Pandemia a reașezat prioritățile angajaților și i-a determinat să își caute bunăstarea în alte companii. Siguranța, sănătatea fizică și psihoemoțională, flexibilitatea și posibilitatea de dezvoltare profesională sunt argumente pentru care angajații decid să rămână sau să aleagă alte organizații. Cum transformi uzura și stresul în conectare și engagement? O atenție mai mare asupra beneficiilor oferite angajaților, introducerea în organizație a unor programe de wellbeing, dar și un alt mindset ar putea fi soluții pe termen lung.

Cum putem încuraja discuțiile despre managementul stresului și binele psihoemoțional la locul de muncă?

Oana Nicolau susține că mediile profesionale sunt din ce în ce mai deschise către conștientizarea și rezolvarea problemelor de natură emoțională, ultimii doi ani ne-au arătat acest lucru, însă mai sunt pași de făcut până la eliminarea acestui “stigmat” și normalizarea discuției despre bunăstarea psihoemoțională.

Rolul angajatorului este să creeze un mediu de lucru în care sănătatea angajatului, fizică și psihică, este pe primul loc și o poate face prin discuții deschise despre perioada pe care o traversăm, despre nevoi și nemulțumiri, cu angajații. Am trecut cu toții prin stres, teamă, frică de boală, grijă pentru ai noștri, am lucrat din prima linie sau de acasă, cu copii la rândul lor stresați, am lucrat mai mult, ne-am amânat concediile. Și pare că incertitudinea nu s-a oprit odată cu ridicarea stării de urgență – trebuie doar să ne uităm la conflictul din Ucraina și la presiunea emoțională pe care o exercită asupra noastră. Nu ne putem întoarce la modul în care funcționam în 2019, avem nevoie de o nouă perspectivă. Și cred empatia este cuvântul care ar trebui să primeze acum în acțiunile companiilor.

În al doilea rând, managerii de echipe trebuie să caute suport în a înțelege în profunzime efectele acestei perioade asupra oamenilor, în a identifica în mod corect simptomele de stres, anxietate, burnout sau chiar depresie.

Și, nu în ultimul rând, este din ce în ce mai important să existe în companii programe de suport pentru sănătatea emoțională a angajaților: acces la psihoterapie sau proiecte ample de wellbeing, adaptate profilului angajaților, care să cuprindă campanii de educație, workshopuri și sesiuni one to one.

Cum gestionăm stresul la locul de muncă așa încât să nu se răsfrângă asupra vieţii personale?

Oana Nicolau spune că modul în care mediul de lucru ne influențează este cu siguranță oglindit și în timpul rămas pentru cei dragi. Insomniile, sănătatea fizică deficitară, lipsa de implicare, relaţiile disfuncționale de familie sau izolarea de prieteni sunt doar câteva dintre “simptomele” care ne arată cât de dificil este să distingem între modul în care ne simțim în viața personală și cea profesională.

Studiile arată că 35% dintre angajații de la nivel global au muncit cu peste 40 de ore mai mult în fiecare lună, iar 25% dintre ei au fost extenuaţi din cauza excesului de muncă, în ultimii doi ani. În acest context, este cu atât mai util să apelăm la programe de gestionare al echilibrului emoțional, prin care experți și terapeuți pot oferi îndrumare și suport.

Angajatul are câteva instrumente la îndemână: poate să încerce să își organizeze mai bine taskurile zilnice, să înțeleagă care îi sunt prioritățile și obiectivele profesionale și personale, să ceară ajutorul, să încerce activități noi (schimbarea în interiorul companiei, acolo unde e posibil, este benefică), să caute scopul în ceea ce face și, desigur, să spună “stop” atunci când nu mai poate.

La rândul lui, angajatorul trebuie să țină cont că în ultimii doi ani activitatea nu s-a oprit, oamenii au muncit uneori mai mult, dar cu mai mult stres. O discuție deschisă despre încărcare, stresul provocat de taskurile zilnice poate fi benefică pentru ambele părți.

Care sunt serviciile pe care vi le solicită cel mai des angajatorii români pentru a contribui la menținerea sănătății angajaților?

Georgiana Andrei este de părere că în ultimii ani, grija pentru sănătatea angajaților a ocupat un loc important pe agendele specialiștilor de HR. În ceea ce privește sănătatea fizică, companiile au achiziționat pachete din ce în ce mai complexe pentru angajați, cu mai multe servicii incluse, în paralel cu disponibilitatea tot mai crescută de a oferi aceleași beneficii și membrilor de familie. În același timp, am văzut un interes crescut pentru programele care adresează sănătatea emoțională, atât pentru manageri, cât și pentru echipe.

În ultimii doi ani, peste 50.000 de angajați au beneficiat de workshopuri, campanii de educație și sesiuni one to one din programul nostru de wellbeing, Corporate Sano, cel mai mare interes fiind pentru identificarea și gestionarea stresului, anxietății, burnoutului și creșterea calității somnului.

Pandemia ne-a prins pe mulți dintre noi nepregătiți. Discuțiile din companii despre burnout erau în 2019 abia la început, însă astăzi, bunăstarea angajaților, fizică și psihică, este o temă extrem de prezentă și esențială pentru binele întregii echipe. Sunt două moduri de a privi wellbeing-ul: ca nice to have (programe și acțiuni cu durată și impact reduse), sau ca o direcție strategică, parte din business, cu efecte structurale importante. Mă bucur să văd că tot mai multe companii aleg varianta a doua.

În ultimii doi ani, companiile partenere Regina Maria au început să se uite la wellbeing prin lupă proprie, implementând anumiți piloni din Corporate Sano personalizat și adaptat la nevoile angajaților. One size fits all nu este un concept care se potrivește când vorbim despre wellbeing și sănătate psihoemoțională.

În 2022, am integrat în portofoliul Regina Maria Clinica Oana Nicolau, pionier în sănătatea psihoemoțională din România cu o expertiză de 13 ani, care completează preocuparea noastră pentru sănătatea angajaților ca un tot unitar.

Cum contribuie Corporate Sano la bunăstarea din interiorul unei companii?

„Pe o piață a muncii în continuă transformare și cu multiple provocări, sănătatea fizică și psihoemoțională trebuie să fie priorități, iar programele de wellbeing reprezintă cele mai bune instrumente prin care putem construi comunități de business puternice și echilibrate”, spune Georgiana Andrei.

Lansat în 2019, programul Corporate Sano este construit pe cinci piloni care privesc holistic sănătatea angajatului: sănătatea psihoemoțională și gestionarea stresului, calitatea somnului, nutriție, sport și ergonomie, și screening-uri pentru depistarea afecțiunilor oncologice.

Orice discuție despre implementarea Corporate Sano într-o companie începe cu un audit al profilului și nevoilor. Cum spuneam, este extrem de important să le oferi angajaților ce au nevoie. Urmează apoi o calibrare a activităților care se pot implementa pe fiecare pilon – cursuri, workshopuri, webinarii, sesiuni one to one, soluții custom made, dezvoltate de consultanți și specialiști (medici și terapeuți). Un instrument care a fost de mare ajutor în această perioadă a fost Terapeutul de Gardă – o linie telefonică, disponbilă 24/7, pentru situațiile dificile din punct de vedere emoțional prin care trec angajații.

Alături de aceste acțiuni, derulăm și campanii de educare și informare în companii, pentru că este foarte important ca angajații să conștientizeze ce nevoi au și să ceară ajutor. Pe scurt, oferim soluții concrete și contribuim la creșterea nivelului de educație cu privire la importanța sănătății fizice și psihoemoționale.

Sunt studii care spun că 50% dintre angajații care își iau zile libere pentru problemele de sănătate mintală nu ar avea curajul să le spună angajatorilor motivul real. Este necesar să transformăm discuția despre sănătatea psihoemoțională într-una firească, care ține de siguranța și sustenabilitatea companiei. Îmi doresc ca pe termen lung să schimbăm această realitate și să generăm schimbare și în modul în care angajatul se uită la sănătatea proprie – să aibă curajul să ceară ce are nevoie.