De la socializarea fizică la cea digitală. Oportunități, beneficii și efecte pe termen lung
Digitalizarea aduce de multă vreme numeroase oportunități și beneficii atât pentru angajatori, cât și pentru angajați. De la optimizări de procese, creșterea productivității, reduceri de costuri, la salarii mai mari și un mediu de lucru mai eficient. Odată cu pandemia, companiile și angajații au fost nevoiți să adopte tot mai multe soluții digitale pentru a-și continua activitatea, îmbinându-le cu metode de lucru de la distanță.
Unele industrii, precum IT-ul și business-urile online au dat startul acestui trend înainte de pandemie. Pentru angajații din aceste domenii, munca remote nu a fost o noutate acum și practic această perioadă nu a însemnat o schimbare majoră a modului de lucru.
Însă lucrurile nu stau la fel și în restul domeniilor, mai ales că ponderea industriilor în care nu se poate lucra de la distanță este ridicată în România. Vorbim de industria prelucrătoare, comerț, retail, construcții, transporturi și HoReCa. Apoi, se adaugă și nivelul scăzut de competențe digitale în rândul angajaților din România. Iar rezultatele, din păcate, nu sunt în favoarea noastră: România este singura țară din UE cu un procent al telemuncii de sub 20% din totalul salariaților, potrivit primelor date referitoare la piața muncii din UE în perioada pandemiei de COVID-19. Asta deși țara noastră figurează pe primele locuri în clasamentele mondiale ale vitezei internetului. Însă nu folosim acest avantaj într-un mod productiv, ci, în principal, pentru acces la rețelele de socializare.
Cu toate acestea, digitalizarea în diferite forme a început să fie tot mai prezentă în companii. Pe termen scurt, poate părea că aduce avantaje și dezavantaje în proporții apropiate. Digitalizarea ne oferă posibilitatea muncii de la distanță, dar ne răpește socializarea fizică, ședințele, pauzele între colegi și prieteniile legate la serviciu. Ne oferă comunicare instant în orice colț al lumii, scutindu-ne de cheltuieli, de trafic, ore de zbor, de adaptarea la noi fusuri orare, însă ne face să renunțăm la anumite job-uri, la chimia dintre oameni, limbajul corporal, contactul direct, cunoașterea altor culturi și obiceiuri.
Însă, pe termen lung, avantajele sunt semnificativ mai multe pentru că aduce transformări care ne ajută să obținem, printre altele, eficiență, rapiditate, productivitate și o reducere a erorilor și costurilor. Iar toate acestea se reflectă nu doar în indicatorii de performanță ai companiei, ci cresc și calitatea vieții angajaților.
Dorința angajaților de a se întoarce la birou sau de a rămâne acasă diferă deocamdată de la industrie la industrie, dar și de funcția pe care o ocupă. Unui angajat din domeniul vânzărilor, obișnuit să călătorească foarte mult, să aibă întâlniri cu mulți clienți, îi va fi mai greu să se obișnuiască să-și desfășoare activitatea de acasă. În schimb, pentru cei din domeniul financiar sau IT lucrurile stau diferit și modalitatea de a lucra de acasă sau remote este preferată.
Digitalizarea aduce noi roluri care nu existau până acum, dar în același timp desființează alte job-uri. Majoritatea vor fi înlocuite de roboți, utilaje, mașinării și soft-uri. Însă, pe parcurs vor apărea altele cu valoare adăugată mai mare și noi specializări pentru a reduce inegalitatea și riscul de excluziune. Printre industriile care deja se digitalizează din ce în ce mai mult sunt: automotive, producție, retail, pharma, banking etc. Noi job-uri și posibilități de lucru care acum câțiva ani nu existau se întâlnesc astăzi în cercetare-dezvoltare, pe liniile de asamblare dintr-o fabrică, într-un call-center, la citirea unor contoare de consum (conceptul Internet of Things – IoT) sau la controlul bagajelor în aeroport. Sarcinile de rutină care pot fi reduse la algoritmi bine definiți au fost digitalizate şi computerizate, iar, în unele cazuri, au fost externalizate prin intermediul internetului pe piețe cu forță de muncă mai ieftină.
Schimbarea va fi definitivă și va aduce după sine și lucruri mai puțin plăcute, pe care trebuie să învățam să le compensăm sau să le rezolvăm. Depresia, anxietatea și impresia lipsei de adaptare vor fi simptome foarte des întâlnite în rândul angajaților. De aceea, angajatorii ar trebui să alterneze munca de acasă cu cea de la birou, să organizeze team building-uri, activități extra profesionale și să folosească cât mai multe metode de motivare. Marile companii au anticipat deja ce va urma și încearcă să găsească soluții tot prin digitalizare: jocuri interactive, activități de relaxare și pauze de cafea online, brainstorming etc.
În același timp, este un proces continuu de învățare și pentru manageri. Dacă nu vor reuși să coordoneze subalternii în noile condiții, de la distanță, productivitatea companiei va avea de suferit. On bording-ul pentru cei proaspăt angajați va fi de asemenea o provocare. În ciuda distanțării sociale, aceste lucruri vor trebui reorganizate sau reinventate pentru ca noii angajați să se integreze în cultura organizațională.
Pe lângă problemele de adaptare, companiile și angajații au provocări legate și de transformate sistemelor de lucru pentru adaptarea la munca remote, protejarea vieții private și confidențialitatea datelor. Însă odată făcut acest pas, munca remote va deveni tot mai frecventă. Mai ales că firmele vor face economii semnificative scutind din costurile precum chiria, consumabilele, mentenanța.
Pe termen lung, vom observa o schimbare și legată de spațiile de birouri tradiționale și de o dezvoltare a hub-urilor și conceptului de coworking, care vor lua amploare, fiind parte importantă din soluția schimbării. Angajații care adoptă digitalizarea ca pe o normalitate și sunt flexibili vor avea un avantaj competitiv pe piața locurilor de muncă și vor fi mai bine remunerați decât cei care vor fi reticenți. Totodată, angajatorii își vor da seama că au acces la o forță de muncă şi la talente care nu se află în raza lor actuală fără costuri suplimentare de extindere. Este un nou beneficiu important și foarte valoros, iar companiile care se digitalizează vor oferi mai multe job-uri remote decât on-site.
Așadar, digitalizarea are impact direct asupra angajatului și locului de muncă. O primă concluzie este că va schimba modul de gândire al angajaților și va valorifica noi abilități și resurse.
Acestea se vor suprapune pe un spectru larg de evoluții sociale și tehnologice care vor influența multe aspecte din viața noastră de zi cu zi, de la felul în care muncim, ne plătim facturile, ne facem cumpărăturile, învățăm sau socializăm.
Este cert că digitalizarea a fost accelerată de pandemie și nevoia de adaptare, iar multe schimbări și soluții adoptate acum vor rămâne definitive. Cu un plan bun și strategii bine puse la punct, companiile vor ține pasul cu noile schimbări, angajații se vor adapta, iar cei care nu vor reuși se vor reprofila.
De aceea, îmbunătățirea competențelor digitale este esențială. Pregătirea forței de muncă a viitorului necesită investiții mari de ambele părți, dar costul inacțiunii va fi și mai mare.
Acest articol este preluat din ediția print a Revistei CARIERE nr. 268
Pentru abonare, click aici
