Inteligența Artificială sau cum să nu te îneci în date

De zece ori.

De zece ori a crescut, în doar trei ani, numărul deciziilor pe care trebuie să le ia zilnic un lider de business. Este o creștere despre care vorbesc 74% dintre liderii din 17 țări din toată lumea, conform studiului “The Decision Dilemma “ realizat anul trecut de Oracle și Seth Stephens-Davidowitz, autor bestseller The New York Times. Și este foarte posibil ca în ultimul an acest număr să fi crescut și mai mult.

În acest context, liderii se simt copleșiți, stresați, pun la îndoială deciziile pe care le iau, iar uneori ajung să nu le mai ia deloc, arată același studiu. De exemplu, 85% dintre lideri au spus că au suferit de “stresul de a lua o decizie”. Mai exact, unii s-au confruntat cu creșterea anxietății, alții au ratat oportunități, iar alții, pur și simplu, regretă decizii pe care le-au luat în ultimul an.

În aceeași cercetare, 97% dintre respondenți au spus că își doresc să aibă date pentru a lua decizii mai bune. Dar, paradoxal, 70% au renunțat în ultimul an să ia o decizie tocmai din cauza volumului prea mare de informații la care aveau acces.

„Oamenii se îneacă în date”, spune Seth Stephens-Davidowitz, contributor la studiu și autor al bestsellerului “Everybody Lies”.

Toate aceste cifre ne arată presiunea tot mai mare cu care se confruntă liderii de business pentru a lua deciziile corecte.

Iar aici cred că poate interveni Inteligența Artificială. Pentru că marele său avantaj este că poate procesa și sumariza cantități uriașe de date. Despre Inteligența Artificială s-a vorbit foarte mult în ultimii ani, mai ales după lansarea ChatGPT în 2022. Unii spun că este cea mai mare schimbare de la Revoluția Industrială din secolul al XVIII-lea, iar alții chiar de la apariția tiparului în urmă cu aproape 600 de ani.

Bineînțeles că Inteligența Artificială influențează deja piața muncii, mai ales joburile care pot fi automatizate ușor și pentru care nu este nevoie de foarte multă creativitate ori de multă interacțiune umană.

Dar AI-ul schimbă și liderii, pe cei care conduc oamenii ce ocupă aceste joburi mai mult sau mai puțin creative. Pentru că AI-ul schimbă total modul în care funcționează organizațiile, influențează rolul liderilor, modul în care aceștia iau deciziile și felul în care echipele lucrează.

Astfel, vom putea vedea în anii următori că liderii se vor concentra mai mult la partea de viziune și strategie în detrimentul taskurilor din zona tactică sau operațională. De asemenea, vom vedea o atenție mai mare pentru traininguri și crearea de abilități noi în organizație, dar și nevoia liderilor de a înțelege fundamentele sistemelor AI atât în privința avantajelor pe care acestea le aduc, cât și a limitărilor lor.

În ceea ce privește luarea deciziilor, marele avantaj al utilizării Inteligenței Artificiale stă în capacitatea acestor sisteme de a prelucra, sintetiza și sumariza volume foarte mari de date, iar acest lucru va crește viteza, cât și calitatea deciziilor. Vom avea mai multe „data-driven decisions” și mai puține „gut-feeling decisions”, în sensul în care întrebările corecte vor putea produce datele necesare aproape imediat. Iar timpul necesar parcurgerii și creării de rapoarte va fi astfel comprimat semnificativ. De exemplu, ne putem gândi că în businessul de retail un sistem AI poate fi un instrument foarte bun de forecast, care să ia în considerare atât datele istorice, trendurile din social media, cât și factorii economici. În felul acesta, liderii vor putea avea un instrument care poate estima cu o acuratețe extraordinară și vor putea aloca mai mult timp pentru strategia de expansiune sau parteneriate strategice, în loc să se ocupe de decizii privind stocul de produse.

Dar tranziția către utilizarea de sisteme AI va necesita un efort atât al organizației, cât și al liderilor de a înțelege cum funcționează aceste sisteme și cum rezultatul lor poate fi maximizat (de exemplu, datele pe care le folosește pentru a furniza un răspuns). Acest lucru va ajuta și la înțelegerea oportunităților pe care o companie le poate avea folosind AI-ul, respectiv ce tip de sarcini pot fi automatizate, dar în același timp ce tip de cunoștințe (skills) sunt necesare în interacțiunea cu aceste sisteme.

Deci, în același timp, vom putea vedea anumite poziții eliminate și crearea altora noi (necesare), ceea ce va pune presiune pe partea de training și recalificare a organizației.

De asemenea, orice companie poate deveni mai agilă și mai apropiată de clienții ei în acest fel; deciziile pot fi distribuite la mai multe niveluri ale organizației, dat fiind că accesul la datele necesare luării deciziilor va fi semnificativ mai facil. Capacitatea sistemelor de AI de a sintetiza volume mari de date va putea face ca o companie să permită o mai mare autonomie a angajaților fără a fi nevoie de roluri intermediare de supervizare (așa-numitele decision-chains).

În acest caz, rolul liderilor va fi mai degrabă de a crea o cultură a organizației care să încurajeze o gândire independentă și antreprenorială la toate nivelurile. Vom putea vedea în acest fel o organizație mai apropiată de clienți și în care cei care au contact direct cu clientul să poată lua decizii.

Iar cifrele ne arată că aceste situații se întâmplă tot mai des în companii – în primele luni ale acestui an, 72% dintre managerii (C-Level, senior și mid-level) foloseau AI pentru cel puțin o funcție, comparativ cu 55% în 2023, iar 66% utilizau Generative AI, dublu față de 2023 – primul an pentru care s-a măsurat și utilizarea Generative AI, conform raportului „The State of AI in Early 2024” realizat de McKinsey & Company, cea mai mare companie de consultanță de management la nivel mondial.

Și pe măsură ce aceste cifre vor crește…poate că nu vom mai avea nici „lideri înecați în date”.

---