Cum să nu repeți greșelile anului trecut

În interviurile din presă, apar frecvent întrebări de tipul „Cum ai defini anul 2013 printr-o sintagmă?”. Și, bineînțeles, ce moment mai bun îți poți alege pentru a încheia un capitol și a te întreba ce a mers bine și ce a mers rău la finalul anului calendaristic? Dar cum ar fi ca, în locul unei evaluări după KPIs și obiective strategice, să te îndepărtezi puțin de tabelul cu cifre și să îți pui întrebarea: „Mai sunt eu de actualitate?”. „Eu” poate fi modul în care faci tu lucrurile zi de zi, poate fi business-ul tău sau cel pentru care lucrezi sau pot fi produsele ori serviciile pe care le oferi.

Asta pentru că orice schimbare începe în momentul conștientizării nevoii. Se întâmplă la un moment dat ca în business să observi că piața este influențată de trenduri noi, pe care strategia ta actuală nu le ia în considerare. E ca atunci când, în plan personal, te hotărăști să faci sport, după ce nu ai mai alergat un kilometru din timpul liceului. Acel impuls, acea frământare interioară care te gâdilă în tălpi și îți dă o senzație vagă de disconfort este primul pas într-un proces de schimbare. Stewart Black, în lucrarea sa Leading Strategic Change: Breaking Through the Brain Barrier, 2003 Pearson Education, Inc. definește într-o matrice simplă modul în care poți să privești lucrurile când vine vorba despre schimbare, și nu orice fel de schimbare, ci schimbarea strategică.

1. Lucruri potrivite, făcute bine

Oamenii și organizațiile care se află în primul cadran sunt cu siguranță foarte mulțumiți. Este situația ideală în care orice companie și-ar dori să se afle. Când faci lucrurile potrivite, bine, ești prosper, livrezi exact ceea ce piața așteaptă de la tine, la un nivel calitativ înalt. Este acel punct în care companiile pot spune că au succes.

Din păcate, vorbim despre o situație temporară, punctuală. Vremurile se schimbă, apar tehnologii noi la fiecare pas, iar piața se schimbă cu un ritm covârșitor, astfel încât este mult mai greu pentru un lider de piață să își securizeze poziția pe termen lung. Suntem, după cum bine știm, într-un context în care schimbarea este singura constantă.

Așadar, mai repede decât te aștepți, te poți trezi într-al doilea cadran.

Primul moment este cel în care te întrebi dacă ceea ce ai făcut până acum se mai potrivește cu cererea. Ceea ce era potrivit și bine făcut pare să devină ceva greșit, parcă nu mai ies lucrurile așa cum se întampla odată.

Aici intervine și prima abilitate a unui lider, aceea de a înțelege când este nevoie de schimbare, mai exact ce nu mai funcționează ca înainte și ce trebuie luat în calcul într-o schimbare.

2. Lucruri greșite, făcute bine

Spre deosebire de primul cadran, aici companiile încep să piardă teren. Prima reacție poate fi să găsești scuze. Dai vina pe criză sau pe contextul economico-politic pentru scăderea vânzărilor sau a cifrei de afaceri din ultimul an. Justificările se pot găsi la tot pasul în afara ta.

Altcineva alege să nege că se produce o schimbare de flux. „O să treacă”, „e o toană”, „nu va ține mult, clienții se vor întoarce la noi, pentru că noi putem să le oferim beneficiile x și y” sunt genurile de mentalități pe care le întâlnești în al doilea cadran.

Când Citibank a anunțat instalarea primelor bancomate în State, Bank of America, principalul competitor, a declarat că sunt încrezători că nu își vor pierde clienții, întrucât aceștia apreciază mult mai mult când casierițele îi salută pe numele mic și îi servesc cu politețe. Și, pe lângă asta, cine are nevoie să scoată bani în mijlocul nopții? Bineînțeles că, într-un timp foarte scurt după aceea, Citibank a împânzit SUA cu bancomate, iar Bank of America a avut de suferit pierderi uriașe până să se redreseze în noul context.

Companiile care nu reușesc să perceapă totuși schimbarea și să se redreseze au șanse ridicate să pice direct în al patrulea cadran, care de cele mai multe ori înseamnă EXIT – ieșirea de pe piață.

Nici pentru cei care decid să se schimbe, să acționeze într-o nouă direcție lucrurile nu vor sta pe roze pentru o perioadă.

3. Lucrurile potrivite, făcute mai puțin bine

Nu este greu să înțelegi că o adaptare la noi condiții impune schimbări majore. De cele mai multe ori schimbările nu sunt ceva treptat, ci sunt mai degrabă bruște. De la trăsura trasă de cai la automobil schimbarea este una bruscă, nu au existat (ne este greu și să ne imaginăm) o treaptă intermediară.

Liderul are acum de făcut al doilea pas foarte important: să îi convingă pe ceilalți că noul drum este cel potrivit. De la board până la ultima linie dintr-o companie fiecare persoană are nevoie să înțeleagă și să i se reamintească în mod constant că este nevoie să schimbe modul în care face lucrurile. Nu parțial, ci total.

De ce oamenii nu sunt receptivi la schimbare? De ce nu se mișcă imediat către lucruri noi, care, culmea, par și potrivite? Pentru că sunt deștepți. Este ușor să-ți imaginezi că în noile situații și cu noile sarcini nu te vei mai descurca la fel de bine cum o faci acum. De ce ai învăța să faci ceva nou, la care vei avea rezultate mediocre, dacă tu deja obții rezultate extraordinare în activitatea ta de acum?

Totuși, al treilea pas al liderului este cel mai complicat și constă în capacitatea de a termina procesul pe care l-a început. Implică multă răbdare și perseverență. Rezultatele nu vor veni imediat, deci nu va avea cu ușurință un exemplu de dat celorlalți din companie că drumul nou ales este cel potrivit. De aceea, pe parcurs , în ambele tabere (susținători și oponenți) se poate instala demotivarea și, astfel, procesul de schimbare nu este dus la bun sfârșit. Liderul va avea nevoie de multă energie pe care să o investească în încurajarea celorlalți în mod constant, astfel încât să nu-i piardă pe parcurs.

4. Din nou, lucruri potrivite, făcute bine

Ei bine, acesta este cel mai frumos moment: întoarcerea la primul cadran. Știi că ai reușit și că ești din nou într-o poziție bună pe piață, în care ceea ce faci tu aduce valoare și este din nou de calitate.

Ce vă urez la final de 2013? Să lăsați deoparte excelurile, KPIs și alţi metrici, să faceți un pas în spate și să vă întrebați: „Eu în ce cadran mă aflu?” și, în funcție de răspunsul pe care vi-l veți da, să acţionați în consecință.

Articol preluat din Revista Cariere de decembrie. Pentru detalii legate de abonare, click aici